Print

Ce ''Fac'' Oamenii Când Mor?

Acesta este un articol non-WLC. Când folosim resurse de la alți autori, noi publicăm doar acel conținut care este 100% în armonie cu Biblia și cu cele mai recente crezuri biblice la WLC. Astfel de articole pot fi tratate ca venind direct de la WLC. Noi suntem binecuvântați prin lucrarea multor slujitori ai lui Yahuwah. Dar nu sfătuim să se exploreze alte lucrări ale acestor scriitori. Astfel de lucrări, le-am respins de la publicare deoarece conțin erori. Din păcate nu există nicio lucrare de slujire liberă de eroare. Dacă suntem șocați de unele subiecte non-WLC publicate, [articole/episoade], păstrați în minte Proverbe 4:18. Înțelegerea noastră asupra adevărului Său este în dezvoltare, și tot mai multă lumină vine pe cărarea noastră. Iubim adevărul mai mult decât viața, și îl vom căuta coste cât ar costa.

“Omul este lipsit de conștiență când moare.”1

pacientăRecent am trecut printr-o experiență care mi-a deschis ochii cu privire la “somnul morții”într-un mod în care nu mi-aș fi imaginat. Doctorul meu mi-a spus că trebuie să mă operez ca să elimin niște tumori uterine care s-au dezvoltat foarte repede și erau atât de mari încât erau amenițate alte funcții din trupul meu. Trebuie să vă spun că am mers la spital în acea dimineață foarte agitată. Nu știam ce turnură va lua acest lucru. Eram avertizată cu privire la posibilele complicații care includeau chiar moartea! Nu sunt o persoană curajoasă — nu pe termen lung! Eram foarte nervoasă, chiar dacă reușisem să mă consolez destul de bine. Continuam să mă gândesc, presupun că asta era: Ce întâmplă dacă nu mă mai întorc? Dacă ceva nu merge bine… Am realizat cât de disperată eram să trăiesc și să nu mor! Ca să fie și mai rău, chirurgul meu a avut o urgență și a trebuit să meargă în străinătate chiar în ziua când trebuia să mă opereze! Ce încredere să am când știam că ea s-ar putea să nu fie acolo când ”mă reanimez”

Așa că, pe scurt, scriu că lucrurile ar fi putut să nu fie atât de rele! Dar din momentul în care mi-au administrat anestezia, n-am mai știut nimic, ultimul lucru pe care mi-l amintesc este că eram rece și că cineva m-a acoperit cu o pătură călduroasă. Aproape cinci ore mai târziu, m-am trezit în dureri mari. Totuși, era ca și cum ar fi trecut câteva secunde și nu cinci ore! De fapt, chiar dacă ar fi trecut o mie de ani de când mi-am pierdut cunoștința și până când m-am trezit, tot n-ar fi însemnat ceva pentru mine. Îmi aduc aminte că era seară când am fost transportată în salonul de reanimare, în timp ce ultimul meu moment “treaz” a fost la mijlocul dimineții. Temerile mele erau reale pentru mine pentru că știam ce proceduri vor fi înainte să fie inițiate. Dar nu am simțit nimic, n-am știut nimic, nu mi-a fost frică de nimic și nici n-am suspectat ceva pentru că eram inconștientă!

Nici o Cunoaștere în Moarte

doctorAșa că, ce înseamnă toate acestea? Trebuie să spun că m-am simțit eliberată când am înțeles că în somn/moarte chiar ”ne odihnim”. Nu am murit dar procesul pe care l-am trait a fost acela de deconectare de la tot ce înseamnă cunoștință de sine prin anestezie, în timp ce eram operată. Este cel mai adânc somn pe care l-am trăit, probabil că este cea mai apropriată stare de ceea ce numim somnul morții! Nu există gând, nu există durere, îngrijorare, nimic. Nu v-aș putea spune nimic despre procesul de eliminare al tumorilor și nici despre conversația din timpul operației, chiar dacă aș vrea. De ce? Pentru că am fost complet în afară iar soarta mea a fost în mâinile anestezistului care a rămas alături de chirurg pe tot parcursul operației, doar ca să monitorizeze și să se asigure că sunt în stare de inconștiență. De aceea am plătit o sumă frumușică de bani, fiindcă viața mea a fost în mâinile lui.

Eclesiastul spune, “Pentru că cei vii știu că vor muri; dar cei morți nu mai știu nimic și nu mai au parte de nicio răsplată, pentru că și memoria lor li se uită. Într-adevăr, dragostea lor, și ura lor și zelul lor demult au și pierit, și nu vor mai avea parte de nimic ce se face sub soare.” (Ecl. 9:5, 6). Acest verset scoate la iveală una dintre multele espresii înșelătoare pe care oamenii o folosesc atunci când cineva moare— “să dus să-și primească răsplata” — când greșit se crede că omul își primește răsplata la moarte. Într-un sens, ea ar putea fi adevărată, dacă următorul moment conștient după moarte ar fi învierea, momentul în care cei credincioși vor fi răsplătiți. Din nefericire susținătorii acestei concepții greșite nu cred așa. Ei au eliminat sau schimbat răsplata/ făgăduința dată lui Avraam, că va moșteni țara/pământu, cu “va merge în ceruri”.2 Așa că, având o înțelegere greșită a ceea ce înseamnă răsplată, cum vor ști unde s-o găsească?

Sunt de acord că “Este imposibil să explici religia creștină fără să clarifici mai întâi termenul Împărăția lui Yahuwah.”3 Din păcate nu sunt prea mulți predicatori care au investit energie și timp pentru a explica aceasta. Nu este de mirare că mulți creștini sinceri și bine intenționați sunt blocați în ideia că atunci când mori, mergi să primești răsplata în ceruri!Este uimitor de simplu și mărturisesc că am crescut cu predica “mersului la ceruri”. Dar când mi-am luat timp să studiez Scriptura pentru mine, am început să realizez că nu dețin imaginea corectă a destinului omenesc, și în consecință ce fac morții— nimic! Doar Hristos are autoritatea dată lui de Yahuwah să facă ceva pentru morți —să-i învieze la A Doua Venire.

“Iată, Eu vin curând, și răsplata mea este cu mine, să dau fiecăruia după fapte sale” (Apoc. 22:12). Aceasta implică faptul că răsplata va fi dată la cea de A Doua Venire a lui Hristos. În orice caz, cineva nu poate primi răsplata așa cum spune Alva Huffer, corect: “Ca să primească răsplata cinevs, trebuie să fie conștient. Cel mort, totuși este inconștient.”4 Mai mult, scriitorul epistolei către Evrei clarifică acest fapt că nimeni nu a primit răsplata încă, nici chiar patriarhii sfinți ai Vechiului Testament:“Toți aceștia au murit în credință, fără să primească făgăduința, dar au văzut-o și i-au urat de la depărtare, mărturisind că sunt străini și rătăcitori pe pământ” (Evrei. 11:13). Această făgăduință/răsplată nu este alocată indivizilor atunci când mor, ci va fi conferită tuturor credincioșilor la cea de a Doua Venire. Psalmistul zice, “Cel mort nu laudă pe Yahuwah, niciunul dintre cei ce se coboară în tăcere” (Ps. 115:17). Îmi imaginez încântarea care va fi când răsplata/ făgăduința este descoperită și acordată credincioșilor— inevitabil vor fi o mare bucurie și multă laudă, sărbătoare și strigăte de bucurie! Psalmistul ne amintește că cel mort nu poate face asta! Profetul Isaiah, deasemenea, spune “Căci Șeolul nu poate să-Ți mulțumească, cel mort să Te laude; cel ce intră în groapă nu poate spera în credincioșia Ta.” (Isa. 38:13). Învierea este singura cale prin care cel ce moare/doarme/coboară în groapă sau mormânt, Șeol sau Hades poate spera în credincioșia lui Yahuwah. Din nou, “eroii credinței” consemnați în Evrei nu ar fi nevoie să aștepte dacă ar fi primit răsplata lor la moarte. Noi suntem informați de autorul Epistolei către Evrei: “ Toți aceștia, măcar că au fost lăudați pentru credința lor, totuși n-au primit ce le fusese făgăduit, pentru că Yahuwah avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca să n-ajungă ei la desăvârșire fără noi.” (Evrei. 11:39, 40). Credincioșii desăvârșiți înseamnă nemuritori, prin înviere. Hristos este “desăvârșitorul” credinței noastre. De ce? Deoarece el este primul rod dintre toți cei adormiți, primul exemplu de ființă umană nemuritoare. El făgăduiește aceeași viață viitoare tuturor celor ce tem de el, căci “noi vom fi ca Hristos,” spune apostolul Ioan. Aceasta înseamnă că vom fi înviați la nemurire asemenea lui Hristos. Mulți dintre părinții bisericești numeau aceasta “Nemurire Condiționată” — acordată cu condiția împlinirii cerințelor Împărăției.

întrerupătoareÎn timpul operației, nu am putut contribui cu nimic chiar dacă mi-aș fi dorit. Nu am avut viziuni sau vise în această stare decât “nimicnicie.” A fost ca și când întrerupi energia— doar pentru câteva ore. Georgia Power poate decide să întrerupă alimentarea cu curent fără a folosi întrerupătoarele individuale din casele celor ce utilizează Georgia Power. Dar proprietarul casei poate întrerupe doar temporar lumina și s-o reaprindă iar. Am simțit că întrerupătorul principal de energie —suflarea de viață pe care Yahuwah a suflat-o lui Adam pentru a deveni o ființă vie — era încă deschis pentru mine, doar că doctorii, având cunoștiința dată de Yahuwah, au fost capabili să stingă suflarea din mine pentru un anumit timp. Ei au așteptat și m-au resuscitat după ce s-a terminat operația. Cred că dacă generatorul principal de energie— suflarea de viață, care vine de la Yahuwah—ar fi fost deconectat cu adevărat, nu m-aș mai fi întors la viață indiferent de ce ar fi făcut doctorii!

Pentru cei ce cred că la momentul morții credincioșii merg în cer există o dovadă puternică că nu este așa. După cum am citat mai devreme din Apocalipsa, Hristos nu ar veni înapoi pe pământ împreună cu răsplata sa dacă ei deja ar fi fost răsplătiți în cer! Din nou este scris că doar Hristos s-a înălțat la ceruri după ce a fost înviat din morți și încoronat cu nemurire. Apostolul Petru, predicând după ce Hristos fusese înălțat la cer, spune: “Pentru că nu a fost David cel ce s-a înălțat la cer, ci el însuși spune: ‘DOMNUL A ZIS DOMNULUI MEU, “AȘEAZĂ-TE LA DREAPTA MEA, PÂNĂ CÂND VOI PUNE PE TOȚI DUȘMANII TĂI LA PICIOARELE TALE” (Fapte 2:34, 35).

Petru a citat din Psalmul 110:1, care este citat și de autotul Evreilor când explică care este relația lui Hristos cu Yahuwah, îngerii și omul (Evrei. 1:13). Autorul se referă la Yahuwah vorbind cu Hristos care se află acum la dreapta Sa unde, după cum spune Pavel în Evrei face mijlocire pentru credincioși înaintea Tatălui. (Evrei. 7:25).

Moartea ca “Somn,” “Odihnă,” chiar “Adormire”

Moartea a fost descrisă ca“somn” în Scriptură — nu doar în Noul Testament, dar și în Vechiul Testament. Toate referințele sunt clar, despre moarte. Unele exprimă ideia de“odihnă,” în timp ce alte traduceri folosesc expresia a“adormi.” Unele dintre aceste versete au fost listate mai jos:

Deuteronom 31:16: “DOMNUL a zis lui Moise, ‘Iată, tu vei adormi împreună cu părinții tăi...’” Acesta a fost sfârșitul vieții lui Moise, ecoul lui îl găsim și în viziunea profetului Daniel când i s-a spus: “Iar tu du-te până va veni sfârșitul; tu te vei odihni și te vei scula iarăși odată în partea ta de moștenire, la sfârșitul zilelor.” (Dan. 12:13). Aici avem un mesaj puternic cu privire la somnul/odihna morților! O dovadă în plus, așa după cum am discutat mai înainte, că pentru a primi recompensa la ”sfârșitul veacului” cineva trebuie să ”se scoale iarăși”(după moarte).

1 Regi 2:10: “Apoi David a adormit cu părinții săi și a fost îngropat în cetatea lui David.” Merită să notăm cuvintele lui Petru cu privire la Hristos după ce s-a înălțat la ceruri; “Cât despre patriarhul David, să-mi fie îngăduit, fraților, să vă spun fără sfială că a murit și a fost îngropat, și mormântul lui este în mijlocul nostru până în ziua de azi.” (Fapte 2:29). Mai târziu Pavel a spus: “Și David, după ce a slujit celor din vremea lui, după planul lui Yahuwah, a murit, a fost îngropat lângă părinții săi și a văzut putrezirea” (Fapte 13:36).

Iov 7:21: “Căci voi adormi în țărână și când mă vei căuta, nu voi mai fi!.” Din nou în Iov 14:12 autorul spune, “Așa se culcă omul și nu se mai scoală; cât vor fi cerurile, nu se mai deșteaptă din somnul lui.” El nu se va trezi sau “ieși afară” până la înviere.

Psalm 13:3: “Privește, răspunde-mi, o Yahuwah, Elohimul meu! Dă lumină ochilor mei ca să n-adorm somnul morții.”

Ieremia 51:39: “și apoi să adoarmă somnul cel de veci, ca să nu se mai scoale.”

Daniel 12:2: “Mulți din cei ce dorm în țărâna pământului se vor scula: unii pentru viață veșnică și alții pentru ocară și rușine veșnică.” Iată imaginea învierii— când cei credincioși se vor scula din ”somnul lor de veci” pentru a primi recompensa lor, iar păcătoșii ca să dea socoteală pentru viața pe care Yahuwah le-a oferit-o.

Ioan 11:11-14 oferă un exemplu clasic al folosirii termenului “adormit” de către Yahushua însuși. Când Lazăr a murit, Yahushua a spus că ”dormea.” Atunci el “l-a chemat afară din mormânt”— notați că nu l-a chemat să coboare din ceruri. Cel mort nu poate fi deja ”împreună” cu Hristos în ceruridacă el nu s-a întors și nu a înviat la viață pe toți cei ”adormiți în Hristos”. “El le-a spus,‘Prietenul nostru Lazăr a adormit; dar merg să-l trezesc din somn.’ Ucenicii atunci i-au zis, ‘Domne, dacă doarme,se va face bine.’ Acum Yahushua le-a vorbit despre moartea sa, dar ei credeau că vorbește despre somn în mod literal. Așa că Yahushua le-a zis pe față, , ‘Lazăr este mort’” (Ioan 11:11-14).

Fapte 7:60 înregistrează moartea lui Ștefan: “Apoi a căzut în genunchi, și a strigat cu glas puternic, ‘Doamne, nu le lua în seamă păcatul acesta!’Spunând aceasta, el a adormit.”

1 Corinteni 11:30: “Din această cauză mulți dintre voi sunt slabi și bolnavi și nu puțini dorm.”

1 Corinteni 15:6: “După aceea S-a arătat la peste cinci sute de frați deodată, dintre carw cei mai mulți sunt în viață, iar unii a adormit.” Versetul 20, “Dar acum Hristos a fost înviat din morți, ca primul rod dintre cei adormiți.” Acest lucru îmi oferă multă speranță — știind că asemenea lui Hristos care a fost înviat din morți, vom fi și noi dacă credem în Yahuwah și în Yahushua Hristos, Fiul Său pe care l-a trimis aă predice mesajul speranței viitoare — Împărăția lui Yahuwah așa cum trebuie să fie!

strîngere de mână

În 1 Thesaloniceni 4:13-15 primim o explicație cu privire la moarte și înviere într-un limbaj cât se poate de clar. Pavel evident a făcut față întrebărilor și provocărilor prin credință așa cum și noi facem azi, și în particular privește problema destinului uman. De altfel, o mare parte dintre ascultători nu nu credeau în înviere de după moarte. El folosește cuvântul “somn” interschimbabil cu cuvântul moarte atunci când spune, “Dar noi nu vrem să fiți în necunoștință, fraților, cu privire la cei adormiți, așa că să nu vă intristați ca cei care n-au nici o nădejde.Căci dacă credem că Hristos a murit și a inviat din nou, în același fel Yahuwah îi va adduce la viață cu el pe cei care au adormit în Yahushua. Ceea ce vă spunem vouă este prin cuvântul Domnului, noi cei care suntem vii și vom rămâne până la venirea Domnului, nu o vom lua înaintea celor care au adormit.” Pavel compară pe cei care sunt vii ( audiența sa) cu cei care au adormit (cei care au murit).

1 Thesaloniceni 5:10: “...cine a murit pentru noi, așa că fie dacă suntem trezi sau adormiți, vom fi vii împreună în el.” Trezi sau adormiți, vii sau morți pare să fie cuvinte cu sens interschimbabil.

moartea este somn

În concluzie, pot spune că sunt fascinat de subiectul adormirii celor morți în principal deoarece acum realizez cât de greșit am fost informați când mergeam la școala duminicală. Este chiar ușor pentru mine să înțeleg aceasta, pentru că în limba maternă atunci când moare cineva spunem ”a adormit” (onindo), care este același cuvânt folosit pentru somnul din fiecare noapte. Mulțumesc lui Yahuwah că pot face această conexiune, și mi-e ușor să înțeleg că nu fac nimic pentru că ei nu pot!


1 Alva G. Huffer, Systematic Theology, Oregon, IL: The Restitution Herald, 1960, p. 155.

2 Genesis 12:1; 13:15; 17:6-8; Acts 7:5.

3 Anthony F. Buzzard, Our Fathers Who Aren’ t in Heaven, Restoration Fellowship, 1999, p. 51.

4 Huffer, p. 158.

5 Le Roy Edwin Froom, The Conditionalist Faith of our Fathers, Washington, DC: Review and Herald, 1966, Vol. 1, p. 159.


Acest articol non-WLC a fost scris de Anne Mbeke.

Am scos din articolul original toate numele păgâne și titlurile Tatălui și Fiului, și le-am înlocuit cu numele originale date. Mai mult, am restaurat în citatele Scripturii numele Tatălui și Fiului, așa cum au fost scrise în original de scriitorii Bibliei. –Echipa WLC