|
Acesta este un articol non-WLC. Când folosim resurse de la autori externi, publicăm doar conținutul care este 100% în armonie cu Biblia și credințele biblice actuale ale WLC. Astfel de articole pot fi tratate ca și cum ar veni direct din WLC. Am fost foarte binecuvântați de slujirea multor slujitori ai lui Yahuwah. Dar nu îi sfătuim pe membrii noștri să exploreze alte lucrări ale acestor autori. Astfel de lucrări, le-am exclus din publicații deoarece conțin erori. Din păcate, încă nu am găsit o lucrare fără erori. Dacă ești șocat de un conținut [articole/episoade] care nu este publicat în WLC, ține cont de Proverbele 4:18. Înțelegerea noastră a adevărului Său evoluează, pe măsură ce se aruncă mai multă lumină pe calea noastră. Prețuim adevărul mai mult decât viața și îl căutăm oriunde poate fi găsit. |
De ce Yahuwah a creat ființele umane? Pentru ce scop ne-a adus pe pământ? Te-ai aștepta ca toată lumea să se frământe, să dezbată și să se întrebe cu privire la una dintre cele mai des întâlnite întrebări. Însă asta nu se întâmplă! Mintea publicului ba chiar și a bisericii este îndreptată către alte lucruri. Așa ni se arată înșelăciunea pricinuită de Satan în societate.
Și dacă într-adevăr Yahuwah are un scop, care este planul Său pentru a-l îndeplini? Ar putea exista mai multe informații fundamentale pe care să le poți avea decât aceea de a-ți cunoaște destinul? Cu siguranță alte cunoștințe sau realizări pălesc prin comparație. Folosește asta în viața de zi cu zi, poate ca un deschizător de conversație cu cei apropiați ție sau cu care te întâlnești zilnic.
Nu este surprinzător să aflăm că o figură biblică atât de proeminentă, una despre care Yahuwah spune că a fost un om după propria Sa inimă, a acordat cea mai mare prioritate problemei existenței sale. Regele David, unul dintre cei mai puternici oameni din istorie, era umil în fața realizării destinului său suprem (și al nostru). Privind într-o noapte înstelată, cu aproximativ 3.000 de ani în urmă, acest rege al Israelului și-a proclamat admirația și uimirea față de ceea ce Creatorul vastului univers a plănuit pentru noi, ființe umane aparent nesemnificative de pe această planetă minusculă:
“Când privesc cerurile, lucrarea mâinilor Tale, luna şi stelele pe care le-ai zidit, îmi zic: Ce este omul ca să-Ţi aminteşti de el şi fiul omului ca să-Ţi pese de el? Tu l-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încoronat cu slavă şi cu cinste L-ai pus să domnească peste lucrările mâinilor Tale; i-ai pus totul sub picioare: (Ps. 8:3-6).
Puțin peste 1.000 de ani mai târziu, scriitorul cărții Evrei din Noul Testament repetă această declarație încurajatoare și pozitivă a lui David, dar ne și amintește de un eșec temporar: Dacă i le-a supus pe toate, n-a lăsat nimic care să nu-i fie supus, dar acum încă nu vedem că toate îi sunt supuse.
Scriitorul continuă să ne arate că până acum doar un singur om, Yahushua Mesia a reușit să atingă gloria la care toată omenirea a fost menită să ajungă. Când Fiul Omului va veni în slava Sa, împreună cu toţi îngerii, atunci El Se va aşeza pe tronul slavei Sale şi toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii aşa cum desparte păstorul oile de capre şi va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele, la stânga. Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu; moşteniţi Împărăţia care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii!(Matei 25:31-34)
Într-adevăr, la întemeierea lumii, Yahuwah pregătise o împărăție pentru bărbați și femei, așa cum a spus Yahushua. La începutul istoriei omenirii îl găsim pe Yahuwah, Tatăl nostru, încurajându-ne prin aceste cuvinte: Dumnezeu i-a binecuvântat şi le-a zis: „Fiţi roditori şi înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; domniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste toate vieţuitoarele care mişună pe pământ!“ (Geneza 1:28).
Totuși, asa cum ne spune autorul cărții Evrei, creația încă nu ne este supusă sau dată în întregime după cum a fost menită. Am eșuat în a orândui creația Sa într-un asemenea mod încât să avem parte de ascultarea ei care este o binecuvântare pentru orice națiune. Ba din contră, creația este cea care ne-a condus (cu spini și durere) și cea care ne-a răpus (soarta noastră fiind să ne întoarcem în țărână căci din țărână am venit). Cum atunci ar putea Yahuwah să ne lase moștenire Împărăția menită nouă și să o conducă în mod just și corect având ajutorul nostru (Dan 7:27)? Acesta este PLANUL incredibil al modului în care uimitorul SCOP al lui Yahuwah va fi îndeplinit! Faptul că prin harul lui Yahuwah vom moșteni această Împărăție pe pământ pregătită pentru noi de la început este povestea principală a întregii Scripturi. După cum subliniază cu inteligență autorul John Bright: „Biblia [Vechiul și Noul Testament] este o singură carte. Dacă ar fi să dăm acelei cărți un titlu, am putea să o numim cu dreptate „Cartea Împărăției Viitoare a lui Yahuwah.”1
Dacă ar fi să sărim la sfârșitul poveștii găsite în paginile cărții uimitoare pe care o numim Biblia, vom găsi o confirmare încurajatoare pentru finalizarea cu succes a planului de nemurire al lui Yahuwah pentru ființele umane: „Împărăţia lumii a devenit Împărăţia Domnului nostru şi a Cristosului Său; iar El va împărăţi în vecii vecilor!“(Apoc. 11:15). Și vorbind despre credincioșii de toate națiile și din toate timpurile,“I-ai făcut o împărăţie şi preoţi pentru Elohimul nostru; iar ei vor domni pe pământ!“ (Apoc. 5:10).
Cele de mai sus sunt, de fapt, confirmarea a ceea ce Yahuwah i-a arătat profetului Daniel cu peste 2.500 de ani în urmă despre ceea ce avea să se întâmple la sfârșitul veacului prezent, când El a promis: În zilele acestor împăraţi însă, “Yahuwah al cerurilor va ridica o împărăţie veşnică, care nu va fi distrusă niciodată şi care nu va fi lăsată în mâinile altui popor. Aceasta va sfărâma şi va pune capăt tuturor celorlalte împărăţii, însă ea va dăinui veşnic.” (Daniel 2:44). Iar acea Împărăție trebuie să fie chiar aici, pe pământ, unde sfinții lui Hristos vor domni cu El în dragoste: “Apoi domnia, stăpânirea şi măreţia împărăţiilor care sunt pretutindeni sub ceruri vor fi date poporului sfinţilor Celui Preaînalt, Împărăţia Lui este o împărăţie veşnică
şi toate stăpânirile Îi vor sluji şi Îl vor asculta.” (Daniel 7:27).
Aceste moșteniri și acest destin vor veni pentru noi la întoarcerea lui Hristos în putere și slavă, moment în care El îi va învia pe morții credincioși din mormintele lor. Aceasta se întâmplă după ultimul timp al strâmtorării. În acel moment, acești credincioși vor fi treziți din somn și vor primi viața veșnică („viața ce va veni”) în Împărăția lui Yahuwah. Bucurați-vă și fiți întăriți de viziunea biblică despre cum se va întâmpla acest lucru:
1 Tesaloniceni 4:16-17 “Căci Yahuwah Însuşi, la un strigăt de poruncă, la sunetul vocii arhanghelului şi la sunetul trâmbiţei lui Yahuwah, Se va coborî din cer şi, mai întâi, vor învia cei morţi în Cristos, apoi noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi împreună cu ei în nori, ca să-L întâlnim pe Yahuwah în văzduh; şi astfel vom fi întotdeauna cu El. ”
Așadar, moștenirea pe care trebuie să o primim, această Împărăție a lui Yahuwah din care vom face parte într-o zi în viitor, este ceea ce întreaga Biblie încearcă să ne spună de la început până la sfârșit. Este tocmai acest mesaj al Evangheliei (vestea bună) despre Împărăția viitoare pe care Yahushua care a venit acum 2.000 de ani tot încearcă să ni-l spună. (Luca 4:43; Marcu 1:14, și alte versete). Încrederea în mesajul acestei evanghelii și lucrurile care îl proclamă pe Yahushua ca rege i-au făcut ăe oameni să se boteze în numele Său și astfel să fie mântuiți (Fapte 8:12; Fapte 2:38). Credința în această moștenire viitoare care va să vină pe pământ sub Yahushua Hristos (Mesia, Împăratul) este condiția prealabilă pentru o viață sănătoasă chiar și acum și pentru mântuirea noastră veșnică în veacul viitor (Matei 13:11-15; Luca 8:10-12) .
Din păcate nu acesta este mesajul care a fost răspândid și propovăduit în acei 2000 de ani de după moartea lui Hristos și a apostolilor săi și evident, nimeni nu poate credea ceva ce încă nu s-a auzit. Nu doar că toți au fost foarte tăcuți cu privire la subiectul Evangheliei Împărăției, însă o altă evanghelie i-a luat locul în așa fel încât să fie cât mai greu să aflăm adevărata evanghelie care ne dezvăluie destinul omului pe pământ. Acele învățături care au luat locul adevărului din evanghelie trebuiesc mai întâi date uitării, iar asta înseamnă inclusiv tradiții foarte bine stabilite în viețile noastre. Până ce asta nu este rezolvată, aceste tradiții vor acționa ca un zid între noi și întelegerea evangheliei și crederea în lucrurile care duc spre mântuire și la realizarea scopului pentru care Yahuwah ne-a creat.
Mai degrabă decât învățătura biblică simplă despre învierea morților la sfârșitul acestei epoci, tradiția ne-a învățat că destinul omului este să trăiască în altă parte ca o ființă spirituală fără trup (unii spun un „suflet”) imediat după moarte. Vestea bună/Evanghelia răsplătirii noastre într-o Împărăție fizică a lui Yahuwah pe acest pământ a fost înlocuită cu o „împărăție cerească”, ceva complet nemaiauzit de scriitorii biblici evrei. În cartea sa The Theology of Martin Luther, Paul Althaus ne spune că reformatorul din secolul al XVI-lea nu a fost de acord cu ideea falsă a sufletelor fără trup care merg în rai la moarte:
“Luther descrie în general starea dintre moarte și înviere ca un somn profund și fără vise, fără conștiință și fără sentiment. Când morții vor fi treziți în ziua de pe urmă, ei - ca un om care se trezește dimineața - nu vor ști nici unde au fost, nici cât timp s-au odihnit... Prin urmare, Luther nu spune nimic despre suflete lipsite de trupurile lor care să se bucure de viața adevărată și binecuvântare înainte de înviere. Ei dorm în ‘pacea lui Hristos’ În anii ce aveau să vină, teologia bisericii Luterane nu se va baza pe această idee a lui Luther, Luteranii secolului al 17-lea s-au îndepărtat de ideea că sufletele dorm în moarte ... doar corpul doarme, sufletul rămâne treaz” (pp. 414, 417). Reîntoarcerea la păgânism este evidentă!
Althaus însuși este de acord cu spusele lui Luther: “Speranța bisericii timpurie se bazează pe învierea din ultima zi. Această înviere se întâmplă cu omul și nu doar cu trupul său… Conceptele biblice originale au fost înlocuite cu idei din dualismul gnostic grec. Ideea Noului Testament despre înviere care afectează omul în întregime a trebuie să renunțe la imortalitatea sufletului. Diferența dintre asta și speranța Noului Testament este foarte mare” (pp. 413-414).
Pentru a obține o întoarcere cu succes la adevăratul mesaj al Împărăției din Scriptura ebraică (sarcina ta!), acest concept fals filozofic grec al vieții fără trup trebuie mai întâi smuls din mințile tuturor potențialilor urmași ai lui Yahuwah și ai lui Hristos. Există mult mai multe detalii în povestea despre cum a fost și va fi îndeplinită promisiunea lui Yahuwah de a-și restabili Împărăția pe acest pământ, dar această poveste trebuie spusă în cadrul unei înțelegeri corecte a ceea ce spune Biblia despre moarte, în special ceea ce se întâmplă când murim. Trebuie să eliminăm confuzia care rezultă atunci când amestecăm în subconștient două idei complet diferite (învierea la sfârșitul veacului vs. existența fără de trup imediat după moarte). Acest lucru nu este greu de făcut, dacă permitem Sfintei Scripturi să aibă ultimul cuvânt în acest subiect. Vom descoperi că Noul și Vechiul Testament sunt perfect unificate în învățăturile lor.
În Vechiul Testament, este revelator să aflăm că nu avem gânduri sau conștiință în moarte:
Eclesiastul 9:5 ``Cei vii ştiu măcar că vor muri, pe când cei morţi nu mai ştiu nimic.”
Eclesistul 9:10: “Tot ceea ce mâna ta găseşte să facă, fă cu toată puterea ta, căci lucrare, chibzuinţă, cunoştinţă şi înţelepciune nu există în Locuinţa Morţilor, acolo unde vei merge şi tu de altfel.”
Psalm 146:4: “Când îl părăseşte duhul, se întoarce în ţărână şi în aceeaşi zi îi pier toate planurile.”
În plus, când suntem morți, nu ne amintim de Yahuwah și nici nu-L putem lăuda. Aceasta este o situație ciudată chiar dacă am fi, în fapt, ca suflete vii neîntrupate în rai (sau în iad de altfel):
Psalmi 6:4-5: ”Întoarce-Te, O Yahuwah, eliberează-mi sufletul, mântuieşte-mă din pricina îndurării Tale, căci morţii nu Te mai pomenesc.”
Psalm 115:17: “Nu morții te laudă, Yahuwah.”
În Noul Testament, ideia că morții sunt morți până la timpul învierii, oferă confirmarea absolută a ceea ce cred creștinii cu privire la acest subiect :
Ioan 5:28-29: “Nu vă mirați de acestea, deoarece vine ceasul în care toți ce sunt în mormânt vor auzi glasul meu și vor ieși afară, cei ce au făcut binele pentru viață veșnică iar cei ce au făcut răul în vederea condamnării.”
Când Yahushua se întoarce, morții revin la viață și nu până atunci. Va fi un eveniment spectaculos:
1 Corinteni 15:22-23: “Căci așa cum prin Adam toți mor, tot astfel în Hristos toți vom fi aduși la viață, fiecare la rândul său: Hristos ca întâi rod; apoi la venirea sa, cei ce aparțin lui Hristos.”
1 Tesaloniceni 4:16-17: “Căci Domnul însuși, cu sabia de comandant, cu vocea de arhanghel și cu trâmbița lui Yahuwah, va coborâ din ceruri și vor învia mai întâi cei morți în Hristos. Apoi noi cei vii, care suntem lăsați, vom fi adunați împreună cu ei în nori ca să ne întâlnim cu Domnul în văzduh.”
Din rapoartele istorice aflăm că nu după mult timp de la moartea lui Yahushua și a apostolilor învățătura biblică cu privire la înviere a început să fie înlocuită cu cea gnostică, păgână că morții urcă imediat la ceruri sau în iad ca ființe- duhuri fără trupuri. Iustin Martirul, unul dintre “părinții bisericii,” timpurii a protestat în 150 AD că deja acest lucru se întâmpla: “Fiindcă dacă ai căzut în mâinile celor ce se numesc creștini, dar care nu admit adevărul cu privire la înviere și îndraznesc să blasfemieze pe Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov; care spun că nu există înviere a morților ci că sufletele morților sunt luate la ceruri: Să nu vă imaginați că ei sunt creștini” (Dialogue with Trypho, ch. 80). Avertizarea a fost dată.
Apocalipsa 20:4-5 însumează viitorul strălucit al celor adormiți în moarte, și vestea bună cu privire la destinul omenirii nu s-a văzut încă. Vorbind despre sfinți, cei ce cred evanghelie și au încredere în Yahushua Hristos, citim : “Ei vor veni la viață și vor domni cu Hristos timp de o mie de ani. Ceilalți morți nu au venit la viață până nu s-au terminat cei o mie de ani.”
Acum noi avem suficiente informații pentru a știi ce urmează să se întâmple: ce a făcut Yahuwah deja și ce va face încă, pentru a împlini scopul său cu omenirea. Poți să înveți si pe alții planul lui Yahuwah — partea noastră în Marea Trimitere?
1The Kingdom of God, Abingdon, 1981, p. 197.
Acesta este un articol non-WLC scris de Robin Todd.
Am scos din articolul original toate numele și titlurile păgâne ale Tatălui și Fiului și le-am înlocuit cu prenumele originale. În plus, am restaurat în Scripturi citate numele Tatălui și Fiului, așa cum au fost scrise inițial de autorii inspirați ai Bibliei. - Echipa WLC