|
Sigiliul lui Yahuwah semnifică mult mai mult decât a fost anterior înteles. El oferă protecție spirituală pentru toți cei care trăiesc în conformitate cu legea divină. Acesta include păzirea Sabatului zilei a șaptea, lunile noi, și Sărbătorile anuale. |
Ce ai putea să-i oferi persoanei care are deja totul?
Cu adevărat. Ce i-ai oferi persoanei care nu are nevoie de nimic?
Tu nu i-ai oferi cel mai bun tablou sau sculptură de-a ta lui Michelangelo. Tu nu i-ai oferi o farfurie de prăjituri cu ciocolată Juliei Child, sau i-ai coase o cămaşă lui Christian Dior.
Când cuvintele nu sunt de ajuns, o inimă plină de iubire tânjește să arate dragostea prin fapte. Deci, ce ai oferi persoanei care are totul?
Problema este chiar mai mare atunci când doriți să-I oferiţi un cadou Tatălui ceresc. Ce ai putea eventual oferi Creatorului şi El să nu aibă deja, ceva la care nu s-a gândit încă sau nu poate fi facut de El doar prin a rosti cuvintele?
Când cuvintele nu sunt de ajuns, atunci când nici un dar nu este suficient, atunci când o inimă plină de dragoste tânjește după o cale de a demonstra că iubirea există, doar un singur lucru rămâne. Ascultarea de bunăvoie.
Când toate tradițiile create de om sunt lăsate deoparte, nu sunt foarte multe lucruri pe care Creatorul le cere, de fapt, creaturilor Sale. “Ţi s-a arătat, omule, ce este bine, şi ce alta cere Yahuwah, de la tine, decăt să faci dreptate, să iubeşti mila, şi să umblii smerit cu Eloah-ul tău?” (Mica 6:8) Singurul lucru pe care îl doreşte marea inimă a iubirii infinite este ascultarea de bunăvoie dintr-o inimă plină de iubire.
Asta este. Ascultatea de bunăvoie dintr-o inimă plină de iubire.
Darul Ascultării
Din păcate, foarte mulți oameni ar da, mai degrabă, orice altceva. Ei s-ar agăța mai degrabă de tradiții și porunci create de om. Deseori, dificultatea de a-și îndeplini obligațiile legilor fariseice a hrănit mândria umană și i-a făcut să se înalţe în ei înşişi. Ei sunt la fel ca mâniosul Naaman, atunci când, profetul Elisei i-a spus că tot ceea dce trebuie să facă pentru a fi curăţat de lepră este, să se scalde în Râul Iordan.
Dar Naaman s-a mâniat, şi a plecat zicând: “Eu credeam că va ieşi la mine, se va înfăţişa el însuş, va chema numle lui Yahuwah, Eloahul său, îşi va duce mâna pe locul rănii, şi va vindeca lepra.
Nu sunt oare râurile Damascului, Abana şi Parpar, mai bune decât toate apele lui Israel? N-aş fi putut oare să mă spăl în ele şi să mă fac curat? Şi s-a întors şi a plecat plin de mânie. (2 Regi 5:11-12)
Când cerințele simple ale închinării sunt prezentate de către Creator multora, ei sunt, foarte repede, dispuşi să renunţe, plângându-se cât de dificil și neplăcut este. Vorbele slujitorilor lui Namaan, implorându-l să-și reconsidere poziţia, sunt la fel de aplicabile oamenilor de astăzi așa cum au fost şi atunci: ”Părinte, dacă proorocul ţi-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult trebuie să faci ce ţi-a spus: „Scaldă-te, şi vei fi curat.”
Închinarea faţă de Creator este cu mult mai importanță decât îşi dau seama majoritatea oamenilor. Scriptura relatează că un eveniment uimitor va avea loc în viitorul apropiat:.
După aceea am văzut patru îngeri, care stăteau în picioare în cele patru colţuri ale pământului. Ei ţineau cele patru vânturi ale pământului, ca să nu sufle vânt pe pământ, nici pe mare, nici peste vreun copac.
Şi am văzut un alt înger, care se suia dinspre răsăritul soarelui, şi care avea pecetea viului Yahuwah. El a strigat cu glas tare la cei patru îngeri, cărora le fusese dat să vatăme pământul şi marea,
Zicând: “Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii, până nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor lui Yahuwah.
Şi am auzit numărul celor ce fuseseră pecetluiţi: o sută patru zeci şi patru de mii, din toate seminţiile fiilor lui Israel.” (Apocalipsa 7:1-4, KJV)
Sigiliul lui Yahuwah este darul spiritual cel mai prețios pus la dispoziția fiecărui suflet viu de pe pământ. Doar pecetea lui Yahuwah poate oferi viața veșnică și protecția spirituală necesară pentru a face față zilelor ce vor urma, când mânia lui Yah va fi revărsată neamestecată cu milă peste o lume nepocăită.
Judecăţile lui [Yahuwah] îi vor viza pe cei ce caută să oprime și să distrugă pe poporul Său. Îndelunga Lui răbdare faţă de cei răi îi încurajează să păcătuiască, dar pedeapsa lor este totuși sigură și teribilă, chiar dacă este de mult timp amânată. ... Pentru milostivul nostru Yahuwah actul de pedeapsă este un act ciudat…. “[Yahuwah] este îndelung răbdător, dar de o mare tărie, şi nu lasă nepedepsit pe cel rău.” [Naum 1:3] Prin lucrurile teribile ale dreptăţii el va justifica autoritatea legii Sale încălcate. Severitatea pedepsei care-l așteaptă pe păcătos poate fi evaluată de repulsia lui [Yahuwah] de a executa sentinţa. Națiunea pe care o suportă de mult timp, și care nu va fi lovită până când nu a umplut măsura nelegiuirii ei în dreptul lui [Yahuwah], va bea în cele din urmă paharul mâniei neamestecate cu milă.1
Semnul fiarei a fost gândit, predicat și susținut de multe generații. Dar singurul lucru care te va proteja de semnul fiarei, străluceşte peste și este înțeles de prea puțini. Așa cum s-a demonstrat în alte articole pe WLC, sigiliul lui Yahuwah este primit atunci când credinciosul pocăit se închină Creatorului Său, sfinţind Sabatul zilei a Şaptea, calculat prin calendarul Său luni-solar. Cu toate acestea, studiul sârguincios al Scripturii, a impresionat gândirea echipei WLC, cu faptul că sigiliul lui Yahuwah reprezintă mai mult decât Sabatul săptămânal (Sabatul lunar). Acesta include toate sărbătorile sfinte ale lui Yahuwah deoarece sunt oferite numai inimii ascultătoare.
Există trei categorii de zile sfinte, când toţi sunt invitați să se închine Creatorului lor:
Sabatele Săptămânale
Scriptura cere închinare în a șaptea zi a fiecărei săptămâni:
Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este Sabatul lui Yahuwah, Eloah-ul tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Yahuwah cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Yahuwah Sabatul şi l-a sfinţit. (Exod 20:8-10)
Sunt patru Sabate săptămânale în fiecare lunaţie (într-o lună pe calendarul luni-solar).
Lunile Noi Lunare
Lunile Noi sunt zile sfinte care încep fiecare lună nouă și momentul în care ciclul săptămânal începe din nou pentru noua luna. Precizia metodei de menținere a timpului, rânduită de Yahuwah, luna, a fost numită un martor credincios. “ca luna va dăinui pe vecie şi ca martorul credincios din cer.” (Psalmii 89:37) Există 12 sau 13 lunaţii în fiecare an solar, iar fiecare dintre ele începe cu o zi de închinare de Lună Nouă.
Sărbători anuale
Sărbătorile anuale ale lui Yahuwah sunt enumerate, toate, în Leviticul 23, unde respectarea lor este poruncită în mod repetat, ca un legământ veșnic. Aceste sărbători sunt:
Oamenilor nu le place să asculte de aceste cerințe simple. Ei consideră că este incomod, chiar jenant, să recunoască în faţa prietenilor și a colegilor că țin sărbătorile evreiești! Nimănui nu-i place să fie diferit și să se închine Creatorului pe un calendar diferit. Foarte diferit.
Lumea este coaptă pentru distrugerea ei. [Yahuwah] îi mai poate suporta pe păcătoși, doar foarte puţin. Ei trebuie să bea drojdia paharului mâniei lui neamestecată cu milă. Cei care vor fi moștenitori ai lui [Yah] și împreună moștenitori cu [Yahushua unsul] la moștenirea vieţii veşnice, vor fi deosebiţi. Da, atât de deosebiţi că [Yahuwah] așează asupra lor un semn că sunt ai Lui, în întregime. Credeți că [Yahuwah] va primi, onoarea și recunoaștinţa unui popor atât de amestecat cu lumea şi care diferă de ea doar cu numele?... În curând urmează să fie cunoscuţi, cei care sunt de partea lui [Yahuwah lui], şi cei care se ruşinează de [Yahushua]. Aceia care nu au curajul moral să ia poziție cu conștiinciozitate în fața necredincioșilor, să lase moda lumii, să imite viața de lepădare de sine a [Mântuitorul], le este rușine cu el, și nu iubesc exemplul Său. 2
Deci. Ce vrei să-i oferi Celui care, literalmente, are totul? Ascultarea de bunăvoie dintr-o inimă plină de iubire. Părinții înțelepți îi învață pe copiii lor cum să-și exprime recunoștința, căci recunoștința pentru darurile primite trezește dragostea și încrederea. Yahuwah știa că creaturile Sale au nevoie de un mod de a-şi demonstra dragostea lor pentru El. Din dragoste, El a oferit o cale posibilă: păstrarea zilelor Sale sfinte de închinare.
Satana îi ispitește pe mulți să păzească zilele de închinare ca pe semnul care le garantează biletul lor către Cer. Nimic nu poate fi mai departe de adevar! "Yahuwah este duh; și cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh și în adevăr. "(Ioan 4:24) Închinarea aceasta este privită ca o obligație, nu este adevărata închinare.
|
Cea mai inaltă formă de închinare este ascultarea de bunăvoie. |
Dicționarul definește închinarea ca un act: "A adora; a plăti onoruri divine; a venera cu respect suprem și venerație ... A onora cu dragoste excentrică și supunere extremă ...."3
Adevărata închinare poate veni doar dintr-o inimă plină de dragoste. Atunci, ascultarea de bunăvoie este, cea mai înaltă formă de închinare. Nu este, nici nu poate fi, un act conceput pentru a procura favoruri. Dacă este, doar prin definiție, nu este închinare.
Cei Răscumpărați Primesc Sigiliul lui Yahuwah
În predica Sa de pe munte, Mântuitorul a explicat diferența dintre cei care sunt pierduți și cei care, în cele din urmă, vor fi mântuiţi:
Nu orişicine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra în Împărăția cerurilor; ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.
Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: “Doamne, Doamne!” N-am proorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tau? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?
Atunci le voi spune curat: Niciodată nu v-am cunoscut, depărtaţi-vă de la mine, voi toți care lucrați fărădelege. (Matei 7: 21-23).
Pierduţi nu vor fi doar cei răsvrătiţi. Mulți dintre cei care pretind a fi creștini, care au lucrat cu credinţa lor, care s-au "închinat" cu nădejdea atingerii unui scop (garantarea intrării lor în Cer) vor fi, în cele din urmă pierduţi. Cei care primesc sigiliul lui Yahuwah, sunt aceia care au intrat într-o prietenie strânsă, intimă cu Mântuitorul și Tatăl Său. Ei au făcut voia Creatorului pentru că Îl iubesc. Asta-i tot. Să-L cunoști pe Yah înseamnă să-L iubeşti. Dacă Îl cunoşti, Îl vei iubi și dacă-L iubești, vei dori să-L asculți în toate lucrurile, inclusiv atunci când te închini.
Ioan cel Preaiubit a înțeles acest lucru:
Şi prin aceasta știm că Îl cunoaștem, dacă păzim poruncile Lui.
Cine zice: “Îl cunosc”, și nu păzește poruncile Lui, este un mincinos, și adevărul nu este în el.
Dar cine păzește Cuvântul Lui, în el dragostea lui Yahuwah a ajuns desăvârșită; prin aceasta știm că suntem în El.
Cine zice că rămâne în El, trebuie să trăiască cum a trăit El. (1 Ioan 2: 3-6)
Zilele de închinare: oportunități pentru a oferi recunoștință
O relație strânsă și plină de iubire nu este, pur și simplu, posibilă atunci când recunoștința și iubirea sunt reținute sau când eforturile nu sunt folosite, mai departe, pentru a face o altă persoană fericită. Yahuwah, ca și Creator al tuturor, a înțeles acest lucru. El nu are nevoie de închinarea ta. Dar tu ai nevoie să-i oferi.
Ca să satisfacă această nevoie din inima omului, Creatorul,a
stabilit la crearea lumii, punerea deoparte a zilei a șaptea și a zilelor de
Lună Nouă4, ca zile de odihnă și repaus: "În ziua a șaptea
Elohim şi-a sfărşit lucrarea, pe care o făcuse; și în ziua a șaptea S'a
odihnit de toată lucrarea Lui pe care o
făcuse. Elohim a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că în ziua
aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise și o făcuse
"(Geneza 2: 2 și 3.).
Cu intrarea păcatului, o mare prăpastie s-a făcut între păcătoșii căzuți și sfântul, divinul Tată. Ca să acopere această prăpastie, şi să-i aducă pe păcătoşi într-o comuniune mai strânsă cu El, Tatăl a instituit sărbătorile anuale. A fost intenția Lui ca, atunci când oamenii se adunau la momente desemnate, pe parcursul întregului an, ei să-şi aducă aminte cu recunoștință și iubire, de binecuvântările și protectia Lui
Un părinte bun va organiza circumstanțele care să ofere copilului, oportunități să dea înapoi părintelui. Tati nu are cu adevărat nevoie de o altă cravată. Mami nu are nevoie de altă pernă sau de o prăjitură asimetrică. Dar, deoarece copilul are nevoie să experimenteze bucuria de a dărui, părinții înțelepți oferă copiilor posibilitatea să facă acest lucru.
Cerând copiilor să spună "mulțumesc" pentru tot ceea ce primesc, fie că este un simplu pahar de apă, un fel de mâncare sau un cadou, aceştia îşi dezvoltă dragostea și recunoașterea faptului că părintele este dătătorul iubitor. Copilul, ca receptor, îşi dezvoltă astfel recunoștința și acest lucru, la rândul său, îi dezvoltă iubirea. Aceasta este valoarea reală a închinării și scopul punerii deoparte, cu credincioşie, săptămânal, lunar și anual a timpului de închinare: este recunoștința care dă naștere iubirii.
Tatăl ceresc cere respectarea zilei sfinte, ca un proces de generare a recunoștiinței în inimile noastre pentru tot ceea ce El face pentru noi. Acest lucru este foarte evident într-o societate agrară. Culturile cresc deoarece "… El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni, și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți." (Matei 05:45) Astăzi, când cei mai mulți oameni cumpără hrana de la magazinele alimentare sau din piețe, este chiar mai important să ne luăm timp ca să realizăm de unde ne vin binecuvântările, și să recunoaştem bunătatea și generozitatea dătătorului.
Când recunoștința este trezită în inima credincioşilor, dragostea este trezită și încredere este aprofundată. Acesta este modul în care se intră individul într-o prietenie strânsă și intimă cu Mântuitorul, astfel încât, în cele din urmă, El îi va accepta, deoarece El îi cunoaște. Cuvântul "cunoaște" în Scriptură este semnificativ. Acesta transmite o cunoaștere mult mai profundă decât o cunoștiinţă de suprafață. "Adam s-a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată și a născut ... "(Geneza 4: 1) Cei care plâng, Doamne! Doamne! au avut o cunoaştere de suprafață alături de El. Dar numai cei care sunt intimi cu El sunt cei pe care-I cunoaşte cu adevărat, pentru că ei Îl cunosc.
Este posibil să fii salvat fără să te închini în zilele sfinte ale lui Yah? Bineînțeles. Scriptura ne asigură că Yahuwah nu condamnă păcatele din neștiință. "Yahuwah nu ţine seamă de vremurile de neştiinţă, şi poruncește acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască" (Faptele Apostolilor 17:30) Păcatele din neștiință nu sunt ținute împotriva celor care îşi doresc sincer să facă ceea ce este drept. Cu toate acestea, nici unul care cunoaşte cerințele lui Yahuwah nu poate, cu superficialitate, să continuă să le ignore. Aceasta ar însemna că trăiesc în răzvrătire deschisă.
Prietenii intimi ai lui Yahuwah lui, cei
care-L iubesc și Îl adoră, se vor aduna la timpul desemnat, după calendarul Său
desemnat, de-a lungul eternităţii. "În fiecare lună nouă și în fiecare
Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, zice Yahuwah."
(Isaia 66:23) Acum este oportunitatea voastră să ajungeţi să-L cunoaşteţi pe
Cel care vă iubește ca nimeni altul. Angajaţi-vă să vă închinaţi în zilele lui
sfinte, calculate prin calendarul Lui original.
1 Ellen G. White, Tragedia veacurilor, p. 627.
2 Ellen G. White, darurile spirituale, Vol. 4b, p. 77.
3 Noah Webster, American dicționar al limbii engleze, 1828 ed.
4 Faptul că lunile noi au fost instituite la Creatiune este dovedit de faptul că calendarul luni-solar în sine a fost metoda de menținere a timpului desemnată de Yahuwah de la crearea lumii. Geneza 1: 14-15 spune: "Elohim a zis: “Să fie niște luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie semne care să arate vremile, zilele şi anii; și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul” Şi așa a fost. ."Cuvântul tradus" semne "vine. din ôwth, # 226. Aceasta înseamnă un far, monument sau semnul. Cuvântul tradus "anotimpuri" vine de la mô'êd, # 4150. Aceasta se referă la adunările de închinare ale oameni la Yah și este folosită în Leviticul 23 unde se referă la festivalurile anuale.