Print

Ce este credința în pre-mileniu?

Acesta este un articol non-WLC. Când folosim resurse de la autori externi, publicăm doar conținutul care este 100% în armonie cu Biblia și credințele biblice actuale ale WLC. Astfel de articole pot fi tratate ca și cum ar veni direct de la WLC. Am fost foarte binecuvântați de slujirea multor slujitori ai lui Yahuwah. Dar nu îi sfătuim pe membrii noștri să exploreze alte lucrări ale acestor autori. Astfel de lucrări, le-am exclus din publicații deoarece conțin erori. Din păcate, încă nu am găsit o lucrare fără erori. Dacă ești șocat de un conținut [articole/episoade] care nu este publicat în WLC, ține cont de Proverbele 4:18. Înțelegerea noastră a adevărului Său evoluează, pe măsură ce se aruncă mai multă lumină pe calea noastră. Prețuim adevărul mai mult decât viața și îl căutăm oriunde poate fi găsit.

ce este credința în pre-milenialism

Credința în pre-mileniu susține punctul de vedere că a doua venire a lui Hristos va avea loc înainte de Împărăția sa milenară și că Împărăția milenară este o domnie în sensul literar al cuvântului de 1000 de ani a lui Hristos pe pământ. Pentru a înțelege și interpreta pasajele din Scriptură dai trimiteri spre evenimentele din vremurile din urmă, există două lucruri care trebuie înțelese clar: O metodă adecvată de interpretare a Scripturii și distincția dintre Israel (evreii) și biserică (suma tuturor credincioșilor în Yahushua Hristos).

O metodă adecvată de interpretare a Scripturii cere ca Scriptura să fie interpretată într-un mod care să fie în concordanță cu contextul ei, cu publicul căruia îi este scrisă, cu cei despre care este scrisă, cu cei de la care este scrisă și așa mai departe.

O metodă adecvată de interpretare a Scripturii cere ca Scriptura să fie interpretată într-un mod care să fie în concordanță cu contextul ei, cu publicul căruia îi este scrisă, cu cei despre care este scrisă, cu cei de la care este scrisă și așa mai departe. Este esențial să cunoaștem autorul, publicul țintă și istoricul fiecărui pasaj pe care îl interpretăm. Cadrul istoric și cultural va dezvălui adesea sensul corect al unui pasaj. De asemenea, este important să ne amintim că Scriptura interpretează Scriptura. Adică, de multe ori un pasaj va acoperi un subiect sau un subiect care este, de asemenea, abordat în altă parte în Biblie. Este important să interpretăm toate aceste pasaje în mod consecvent unul cu celălalt.

În cele din urmă, și cel mai important, pasajele trebuie să fie întotdeauna luate în sensul lor normal, regulat, clar, literal, cu excepția cazului în care contextul pasajului indică faptul că este de natură figurativă. O interpretare literală nu elimină posibilitatea utilizării metaforelor și figurilor de stil în vorbire. Mai degrabă, încurajează interpretul să nu citească limbajul figurativ în sensul unui pasaj decât dacă este adecvat pentru acest context. Este crucial să nu căutăm niciodată un înțeles „mai profund, mai spiritual” decât este prezentat. Spiritualizarea unui pasaj este periculoasă deoarece mută baza pentru o interpretare corectă din Scriptură în mintea cititorului. Apoi, nu poate exista un standard obiectiv de interpretare; în schimb, Scriptura devine supusă propriei impresii a fiecărei persoane despre ceea ce înseamnă. În al doilea rând, 2 Petru 1:20-21 ne amintește că “nici o profeție a Scripturii nu s-a împlinit prin interpretarea profetului. Căci profeția nu și-a avut niciodată originea în voința omului, ci oamenii au vorbit de la Yahuwah în timp ce erau purtați de Duhul Sfânt.”

În cele din urmă, și cel mai important, pasajele trebuie să fie întotdeauna luate în sensul lor normal, regulat, clar, literal, cu excepția cazului în care contextul pasajului indică faptul că este de natură figurativă. Spiritualizarea unui pasaj este periculoasă deoarece mută baza pentru o interpretare corectă din Scriptură în mintea cititorului. Apoi, nu poate exista un standard obiectiv de interpretare; în schimb, Scriptura devine supusă propriei impresii a fiecărei persoane despre ceea ce înseamnă.

Cel mai important, pasajele trebuie să fie întotdeauna luate în sensul lor normal, regulat, clar, literal, cu excepția cazurilor când contextul pasajului indică faptul că este de natură figurativă. … Spiritualizarea unui pasaj este periculoasă deoarece mută baza pentru o interpretare corectă din Scriptură în mintea cititorului. Iar în acel moment, nu poate exista un mod standard de interpretare; în schimb, Scriptura devine supusă propriei impresii a fiecărei persoane despre ceea ce înseamnă.

Aplicând aceste principii ale interpretării biblice, trebuie văzut că Israel (urmașii fizici ai lui Avraam) și biserica (toți credincioșii Noului Testament) sunt două grupuri distincte. Este crucial să recunoaștem că Israelul și biserica sunt distincte, deoarece, dacă acest lucru este înțeles greșit, Scriptura va fi interpretată greșit. Cele mai predispuse la interpretări greșite sunt pasajele care se referă la promisiunile făcute Israelului (atât îndeplinite, cât și neîmplinite). Astfel de promisiuni nu ar trebui să fie aplicate bisericii. Amintiți-vă, contextul pasajului va determina cui îi este adresat și va indica interpretarea cea mai corectă.

Cu aceste concepte în minte, putem privi la diferite pasaje din Scriptură care vorbesc despre acest punct de vedere premilenial. Geneza 12:1-3: Yahuwah îi zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, dintre rudeniile tale şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta! Te voi face un neam mare şi te voi binecuvânta; voi face numele tău mare, iar tu vei fi o binecuvântare. Îi voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta, dar îl voi blestema pe cel ce te va blestema. Prin tine vor fi binecuvântate toate familiile pământului!“

Yahuwah îi promite lui Avraam trei lucruri aici: Avraam va avea mulți descendenți, această națiune va deține și va ocupa o țară, și o binecuvântare universală va veni pentru întreaga omenire prin arborele urmașilor lui Avraam (evreii). În Geneza 15:9-17, Yahuwah ratifică legământul său cu Avraam. Prin modul în care se face acest lucru, Yahuwah își asumă responsabilitatea exclusivă pentru legământ. Adică, nu a fost nimic pe care Avraam să-l poată face sau să nu reușească să facă care să anuleze legământul făcut de Yahuwah. De asemenea, în acest pasaj, sunt stabilite limitele pentru pământul pe care evreii îl vor ocupa în cele din urmă. Pentru o listă detaliată a limitelor, vezi Deuteronom 34. Alte pasaje care se referă la promisiunea țării sunt Deuteronom 30:3-5 și Ezechiel 20:42-44.

În 2 Samuel 7:10-17, vedem promisiunea făcută de Yahuwah împăratului David. Yahuwah face unele promisiuni speciale cu privire la unul dintre fiii lui David: Yahuwah va stabili împărăția sa (versetul 12), va fi tatăl său (versetul 14), și niciodată nu va îndepărta dragostea sa de la el (versetul 15). În plus, Yahuwah spune că acest fiu „va zidi o casă Numelui Meu” (versetul 13). Aceste promisiuni au fost împlinite prin Solomon. Cu toate acestea, o parte din promisiunea lui Yahuwah a fost că tronul fiului lui David va fi stabilit „pentru totdeauna” (versetul 13). Această parte a profeției nu se putea referi la Solomon, deoarece Solomon a murit și nu a păstrat tronul pentru totdeauna. Astfel, avem o profeție cu o dublă împlinire: Ea a fost împlinită parțial în Solomon și pe deplin în Yahushua Hristos, numit și Fiul lui David (Matei 1:1). Solomon, într-un fel, l-a prefigurat pe Hristos în regalitatea, înțelepciunea și domnia sa pașnică. Desigur, Yahushua este mai mare decât Solomon în toate privințele (Matei 12:42). Așadar, 2 Samuel 7 face referire la domnia temporară a lui Solomon cât și la domnia lui Hristos în timpul mileniului și pentru totdeauna. Regele Solomon nu a putut fi împlinirea finală a făgăduinței făcute lui David; așadar este un legământ care încă nu a fost pe deplin realizat.

Cu toate acestea în minte, trebuie să examinăm ceea ce este consemnat în Apocalipsa 20:1-7. Cei o mie de ani menționați în mod repetat în acest pasaj corespund în mod literal domniei de 1000 de ani a lui Hristos pe pământ. Premilenialismul vede acest pasaj ca descriind împlinirea viitoare a promisiunii că Hristos va fi așezat pe tronul lui David. Yahuwah a făcut legăminte necondiționate atât cu Avraam, cât și cu David. Nici unul dintre aceste legăminte nu a fost îndeplinit pe deplin sau permanent. O regulă literală, fizică a lui Hristos este singura cale prin care legămintele pot fi îndeplinite așa cum a promis Yahuwah.

Aplicarea unei metode literale de interpretare a Scripturii duce la reunirea pieselor puzzle-ului. Toate profețiile Vechiului Testament cu privire la prima apariție a lui Yahushua s-au împlinit literal. Prin urmare, ar trebui să ne așteptăm ca profețiile cu privire la întoarcerea Sa să se împlinească și literal. Premilenialismul este singurul sistem care este în acord cu o interpretare literală a legămintelor lui Yahuwah și a profeției din vremurile din urmă.

puzzle


Acesta este un articol non-WLC de la: https://www.gotquestions.org/premillennialism.html

Am scos din articolul original toate numele și titlurile păgâne ale Tatălui și Fiului și le-am înlocuit cu numele date inițial. Mai mult, am restaurat în Scripturi numele Tatălui și Fiului, așa cum au fost scrise inițial de autorii inspirați ai Bibliei. – Echipa WLC