Să suspini și să gemi ... sau să fugi!

Mesajul ceresc către generația finala este să fugă din organizațiile religioase și denominațiuni. Liderii religioși, totuși, au un interes legitim în a determina oamenii să vină la biserică. Ei folosesc capitolele opt și nouă din cartea lui Ezecheiel pentru a-i face  să creadă că datoria lor este să rămână membri chiar dacă este clar că biserica este apostaziată!

M-am uitat șocat la prietena mea. Cynthia era membră de-o viață în Biserica mondială a lui Dumnezeu. Acum ea îmi povestea despre ruina devastatoare în care se află denominațiunea în urma schimbărilor doctrinare ce au apărut dupa moartea fondatorului ei, Herbert W. Armstrong. Denominațiunea a pierdut 50% din membri cand a renunțat la sărbători și la Sabatul de ziua a șaptea și au devenit evanghelici convenționali.

”Este de-a dreptul dezolant” afirma Cynthia cu ochii în lacrimi. ”Am declarat că noi suntem rămășița și că toate celelalte biserici sunt decăzute. Ne-am închinat în Sabatul zilei a șaptea –despre care atunci credeam că era Sâmbăta. Am celebrat sărbătorile lui Yahuwah. Nu am crezut în erezia trinității. Noi aveam adevarul! Pentru mine ce au facut conducatorii biserici: renunțarea la toate aceste puncte de credința, respingerea sărbătorilor și închinarea in ziua Duminicii, a fost cea mai tristă experiență din întreaga mea viață. Nu am cuvinte să mă exprim.”

“Am pierdut cei mai mulți dintre prietenii noștrii când am refuzat să rămânem membrii într-o biserică care a renunțat la fundamentul biblic al crezurilor ei. Ni s-a recomandat că trebuie să rămânem în biserică și să încercăm s-o schimbăm din interior. Când am părăsit-o , prietenii noștri ne-au respins pentru că ei încă se credeau rămășița. Și prin plecarea noastră aveau dovadă că noi eram  printre cei rătăciți.”

Am fost avertizat despre destrămarea Bisericii Mondiale a lui Dumnezeu din anii 1990. În afară de faptul că m-am întrebat cum poate cineva să renunțe la Sabat pentru a se închina Duminică, nimic altceva nu avut impact asupra mea.Oricum o consideram totuși o biserică decăzută!Eu eram Adventist de Ziua a Șaptea și noi reprezentam rămășița. Biserica Mondială a lui Dumnezeu era doar o altă biserică decăzută. Era șocant pentru mine să aud de la Cythia, pe care o consideram membră a unei biserici decăzute că ea este o membră a rămășiței, deasemena, prin virtutea faptului de a fi membru!     

Există  a dogmă în cele mai multe biserici că denominațiunea lor reprezintă singura biserică adevărată iar celelalte sunt pierdute sau ”decăzute”. Dacă dorești să aparți ”rămășiței” trebuie doar să fi un membru( plătitor de zecime) într-una din aceste biserici adevărate: bisericalor. Este un fapt real că pastorii, preoții și rabinii au interes legitim să rețină cât mai mulți membri posibili. De altfel, organizația către care oamenii dau zecimi și daruri este aceeași care plătește salariile liderilor.  

În eforturile lor de păstra cât mai mulți oameni în biserică, liderii religioși citează din Ezechiel 8-9. Dar modul de interpretare al acestor capitole este înșelător și nu este în acord cu alte pasage din Scriptură.

Urâciunea din Ierusalim

Ezechiel a fost contemporan cu Daniel, unul dintre captivii duși la Babilon. Ezechiel 8 înregistrează o viziune primită de el prin care duhul lui Yahuwah  i-a descoperit urâciune comisă în Ierusalim și în templul de acolo.)

Profetului i-au fost arătate patru urâciuni, fiecare mai rea de cât cealaltă, fiecare acaparând tot mai adânc orașul și templu. Acestea acundeau, printre altele, idolatrie ascunsă și femei jeluindu-l pe Tamuz—o practică cunoscută în Biserica Romano-Catolică ca Postul Paștelui și care a fost promovat ca un rit de consacrare spirituală și în multe alte Biserici Protestante. Chiar și Adventiștii de Ziua a Șaptea au văzut ”Creșterea Celebrării Sărbătorii de Pasti” și diferite Publicații adventiste fac aluzii pozitive la Postul Paștelui cu participare individuală și implicarea congregațiilor într-un grad mai mic sau mai mare.

Urâciunea finală arătată lui Ezechiel este cea mai rea:”Și m-a dus în curtea interioară a casei lui Yahuwah, și, iată, la ușa templului lui Yahuwah, între portic și altar, erau cam douăzecișicinci de oameni, cu dosurile întoarse spre Templu Yahuwah și cu fața către răsărit; se închinau soarelui la răsărit.” (Ezechiel 8:16) Acest lucru nu reprezintă decât substituirea închinării în Templul lui Yahuwah prin închinarea la soare!

Acestea reprezintă grave ofense împotriva lui Yahuwah. Și totuși, indiferent de cât de diavolesc este păcatul, liderii religioși din zilele de azi continuă să insiste că Yahuwah dorește ca poporul său  să rămână în stranele lor. Aceia care se separă de biserici, spun ei, sunt în eroare și în pericol de a se pierde. Acest argument, totuși, sucește Cuvântul lui Yah și conduce multe suflete sincere să rămână în biserici chiar dacă Yahuwah declară: ”Ieșiți afară din ea poporul Meu, ca să nu fiți părtași la păcatele ei și să nu  primiți nici una dintre plăgile ei.” (Apocalipsa 18:4)

Sucind Cuvântul lui Yah

Liderii bisericii sunt foarte abili în folosirea principiilor limbajului persuasiv pentru a convinge credincioșii cu inima sinceră că Yah vrea ca ei să rămână în biserică.

În universitate, una dintre cele mai intrigante ore de curs cerute pentru obșinerea diplomei universitare era Argumentația și Dezbaterea. Una dintre armele de convingere prin argument, spunea profesorul nostru, era să formulezi contra argumentul pentru el. Dacă în prezentarea ta, vei admite, în mod clar,  argumente împotrivamodului tău de raționare, vei putea să demonstrezi de pe o poziție mai bună, de ce acele argumente nu sunt bune. Simpla negare a afirmațiilor făcute împotriva poziției tale nu este prea convingătoare. Este mult mai convingător să exprimi vederile opuse și apoi în mod logic să demonstrezi de ce sunt greșite.

Acest lucru este exact ceea ce fac slujbașii, citind Ezechiel 8 și 9. Ei recunosc că există lucruri greșite în biserică. Există abuz de autoritate, delapidare de fonduri ale bisericii, profesori de teologie care predă eronat, pastori care folosesc programarea neuro-lingvistică; lideri religioși care promovează deschis reconcilierea cu Roma... dar,care insistă că biserica va rezista. Rămâneți în biserică!

Un astfel de exemplu este articolul scris de Carey Nieuwhof în care afirmă in :

Auzi mereu.

 

Am terminat-o cu biserica.

 

Nu e nevoie să merg la biserică... relația mea cu Dumnezeu este personală.

 

Până aici, gata cu religia organizată.

 

Biserica reprezintă invenția omului nu ideia lui Dumnezeu.

 

Înțeleg pe deplin de ce un număr tot mai mare de oameni abandonează biserica. Chiar și aceia care erau lideri în biserică adesea nu vin...

 

… Înțeleg. Biserica este departe de a fi perfectă. Viața este complexă. Există opțiuni mai mari. Și mentalitatea post-modernistă arată neîncredere cel mai mult lucrurilor organizate și instituționalizate. Dar oricât de la modă poate fi ideia de a revoca biserica, este o greșeală.  

 

Deși revocarea bisericii pare un mod de gândire sofisticat, în realitate reprezintă opusul, chiar dacă ar fi, este un mod de gândire simplist și reducționist care nu aduce nimic constructiv?¹

De aici, Nieuwhof continuă prin a țese o complicată plasă verbală destinată să facă pe creștini să creadă că este datoria lor creștinească să rămână cu biserica. El declară, de exemplu,” Dacă ești creștin, biserica nu este ceva la care tu mergi. E ceva ce tu ești. Nu te poți disocia de biserică, fiind creștin așa cum nu te poți disocia de umanitate, fiind persoană. Tu nu mergi la biserică. Tu ești biserica.” ² Problema unui astfel de raționament este că amestecă adevărul cu eroarea. Este adevărat,”TU ești biserica,” deoarece ”biserica” reprezintă ekklesia,  sau pe ”cei chemați afară”. Totuși, nu este adevărat că orice denominațiune reprezintă sau poate fi ekklesia. Și totuși, chiar așa declară Nieuwhof.

Membrilor li se sugerează că atunci când sesizează probleme în biserică, când descoperă eroarea predicată de la anvon, ei au rolul” să suspine și să plângă”pentru urâciunile care se petrec în biserică dar, sub nici o circumstanță, să nu părăsească biserica.

El concluzionează într-o aserțiune ilogică:”Dacă vrei să scapi de biserică, este nevoie să scapi și de Isus. Nu poți avea pe unul fără altul.” Acest argument încearcă să susțină că ”cei chemați afară/ekklesia reprezintă    același lucru cu  denominațiunea.

Este greșit. Argumentele de felul aceste sunt menite să culpabilizeze oamenii ca să rămână în biserică deși Duhul Sfânt îi îndeamnă să iasă. Membrilor li se sugerează că atunci când sesizează probleme în biserică, când descoperă eroarea predicată de la anvon, ei au rolul” să suspine și să plângă”pentru urâciunile care se petrec în biserică dar, sub nici o circumstanță, să nu părăsească biserica. Cu toate acestea, liderii religioși afirmă că biserica în care ei sunt membrii, reprezintă Biserica Rămășiței. Iar dacă o părăsesesc, ei nu mai fac parte din rămășiță.

S-a predicat, s-au ținut conferințe, au fost scrise articole și cărți cu scopul de a împiedica ca membrii stabili să plece și de a mări numărul de membrii. Raționamentele oferite sună foarte bine, În introducerea cărții sale, Church Transfusion: Changing Your Church Organically—from the Inside Out,( Transfuzie în Biserică: Schimbarea Organică a Bisericii Tale—din lăuntru la exterior ) Dave Ferguson  descrie trei pași ”Proces care ajută biserica să facă schimbarea pentru a deveni o mișcare misionară.”El scrie:

De-a lungul ultimelor douăzeci și patru de luni am descoperit că există cel puțin trei miscări critice pe care bisericile trebuie să le facă pentru a  se schimba.

 

     Întoarce-te la practicile ucenicilor pe căile lui Isus.

 

     Înaintează spre o înțelegere clară, articulând misiunea lui Isus.

 

     Urmează viziunea împlinirii misiunii lui Isus.³

Pe deoparte verbiajul fantezist se centrează pe controlul și influențarea grupului, mai de grabă decât  pe legătura spirituală, unul la unu, dintre individ și Mântuitor. Mântuirea a fost întotdeauna o problemă individuală. Așa cum consemnează Ezechiel: ”Chiar dacă  acești trei oameni:Noe, Daniel și Iov ar fi printre ei, nu și-ar scăpa decât sufletele lor prin neprihănirea lor, spune Yahuwah Elohim.”  (Ezechiel 14:14)

Liderii bisericii, totuși, se concentrează pe factorul numeric. Natural! Ei doresc să împlinească misiunea evanghelică. Dar nevoia de a-și menține suportul economic influențează modul lor de interpretare al acestui pasaj din Ezechiel. Ei caută să convingă membrii mai puțin încântați să rămână, spunându-le că Yahuwah se asteaptă de la ei să facă schimbări  din interior spre exterior.

Totuși, nu acest lucru spune Biblia atunci când Ezechiel 8 și 9 sunt citite în context.

Distrugere Totală

Răspunsul lui Yahuwah în ceea ce privește urâciunea din Ierusalim este clar: o totală distrugere vine asupra lui.  

El mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului? Este prea puţin oare pentru cei din Casa lui Iuda să săvârşească urâciunile pe care le săvârşesc aici? Trebuia să mai umple şi ţara de violenţă şi să nu înceteze să Mă mânie? Iată-i apropiindu-şi ramura de nas( n.t.gestul face parte din ritualul închinării la soare)  

 

De aceea şi Eu mă voi purta cu ei cu furie; nu voi avea milă de ei şi nu-i voi cruţa. Deşi vor striga la urechile Mele cu glas tare, nu-i voi auzi!“(Ezechiel 8:17-18)

Sentința este dată rapid.

După aceea a strigat cu glas tare în auzul urechilor mele, zicând: „Să se apropie străjerii cetăţii, fiecare cu arma lui de distrugere!“  Deodată au apărut şase bărbaţi, venind dinspre drumul Porţii de Sus, care este înspre nord, fiecare cu arma lui distrugătoare în mână. Între ei era un om îmbrăcat în haine de in, care avea la brâu o călimară. Ei au venit şi s-au oprit în apropierea altarului de bronz. (Ezechiel 9:1-2)

E chiar serios!La porunca lui Yahuwah apar patru oameni având arme de distrugere. Dar, chiar și în acest moment, harul lui Yahuwah este văzut. “Yahuwah  nu este încet în a-Şi împlini promisiunea, aşa cum înţeleg unii încetineala, ci are răbdare cu voi şi nu doreşte să piară vreunul, ci toţi să ajungă la pocăinţă.” (2 Petru 3:9).

Apoi El l-a chemat pe bărbatul care era îmbrăcat în haine de in şi care avea călimara la brâu.  Domnul i-a zis: „Străbate cetatea, străbate Ierusalimul şi fă un semn pe frunţile celor ce suspină şi gem din cauza tuturor urâciunilor care se săvârşesc în mijlocul ei.“

 

 Iar celorlalţi le-a zis în auzul urechilor mele: „Străbateţi cetatea în urma lui şi ucideţi! Ochii voştri să nu arate milă şi să nu cruţaţi pe nimeni!  Bătrâni şi tineri, fecioare, copii şi femei, pe toţi să-i ucideţi! Însă de toţi aceia care au primit semnul să nu vă atingeţi! Începeţi chiar din Lăcaşul Meu!“ Aşa că ei au început cu bătrânii care erau înaintea Casei. (Ezechiel 9:3-6)

Nu urmează să fie toți uciși în distrugerea ce vine. Acei care ”suspin și gem  din cauza urâciunilor care se fac” sunt ocrotiți. Acesta reprezintă pasajul pe care liderii religioși îl folosesc pentru a convinge oamenii să rămână în biserică împotriva faptului că Duhul Sfânt, în repetate rânduri, i-a îndemnat să plece.

 Slujbașii recunosc că există păcat în biserică, dar se grăbesc să adauge că cei ce vor primi semnul salvării sunt cei care suspină și gem din cauza urâciunilor ce se petrec în biserică. Implicația este că cineva trebuie să rămână în biserică pentru a suspina și geme din cauza urâciunilor comise acolo.

Nu există nimic în acest pasaj care susține că poporul lui Yah trebuie să rămână acolo unde are loc o astfel de urâciune grosolană. Scriptura învață chiar opusul acestui lucru.

 

În fiecare săptămână, credincioșii sunt îndoctrinați :” Rămâneți cu biserica!” Dar Duhul Sfânt poruncește: „De aceea, ieşiţi din mijlocul lor,  separaţi-vă! zice Domnul. Nu atingeţi nimic necurat, iar Eu vă voi primi.“(2 Corinteni 6:17)

Scapă-ți viața!

Cerurile poruncesc generației finale: „Ieşi afară din ea, poporul Meu,ca să nu fii părtaş păcatelor ei şi să nu primeşti din urgiile ei, pentru că păcatele ei s-au îngrămădit până la cer, iar Yahuwah Şi-a amintit de nelegiuirile ei! (Apocalipsa 18:4-5) Deși acoperită în altă parte la WLC, porunca este pentru toți credincioșii. Nimeni nu poate afirma că biserica lor, denominațiune lor sau organizația lor este scutită pentru că toți au apostaziat, respingând lumina avansată.

Dar există alte pasaje ale Scripturii care învață datoria de a ne disocia de organizațiile care sunt apostaziate. Yahuwah ar fi avut puterea să-l ocrotească pe Lot și familia lui chiar și în Sodoma. Dar,în schimb, El a trimis pe îngeri să-l scoată afară pe șovăitorul Lot și familia lui și i-a dat porunca urgentă: ”Scapă-ți viața; nu te uita înapoi, nici să nu rămâi în câmpie ci scapă la munți, altfel vei fi distrus.” (Geneza 19:17,)

Lot a fost salvat în afara Sodomei și nu în ea. Petru a înșeles acest concept foarte bine:

 Căci dacă nu i-a cruţat Yahuwah pe îngeri atunci când au păcătuit, ci i-a aruncat în Tartar şi i-a lăsat în lanţurile beznei, unde sunt ţinuţi până la judecată, dacă n-a cruţat El lumea din vechime, ci a adus potopul peste lumea celor neevlavioşi, însă l-a păzit pe Noe – un predicator al dreptăţii – împreună cu alţi şapte,

 

dacă a condamnat El cetăţile Sodoma şi Gomora la distrugere, transformându-le în cenuşă şi făcându-le astfel un exemplu cu privire la ce urmează pentru cei neevlavioşi,

 

 însă l-a scăpat pe Lot, un om drept, care era necăjit de felul de viaţă depravat al celor nelegiuiţi (căci omul acesta drept, în timp ce trăia în mijlocul lor, era chinuit zi de zi în sufletul său drept de faptele nelegiuite pe are le vedea şi auzea),

 

 înseamnă că Yahuwah ştie cum să-i scape pe cei evlavioşi din încercare şi cum să-i ţină pe cei nedrepţi sub pedeapsă, până în ziua judecăţii. (Vezi 2 Petru 2:4-9.)

Lot suferea și gemea din cauza urâciunile care se făceau în orașele ticăloase din câmpie. Conform cu Cartea Dreptului, una dintre ficele lui Lot a fost ucisă pentru că a arătat bunătate față de un străin. Și totuși în urma rugăciunilor lui Avraam, îngerii au fost trimiși să-i ducă mesajul de a părăsi cât mai repede locul. Acesta este lucrul pe care Cerul îl așteaptă de la credincios, să nu rămână în biserică și prin prezența sa tăcută să ofere suport apostaziei din biserici. 

Sigilat și în Siguranță

Viziunea luiEzechiel descoperă poporul din cetate păngând și gemând. Liderii religioși interpretează acest lucru în sensul că poporul trebuie să rămână în biserică. Învață că acțiunea de a plânge și geme dovedește că ei sunt rămășița și de aceea trebuie să rămână cu ”biserica rămășiței.” Orice schimbare, spun ei, poate fi adusă doar de membrii din biserică.  

Greșit! A plânge și a geme ca fapt în sine nu dovesc nimis. Fariseii din timpul lui Yahushua erau mari iubitori de ”plâns și jale”, post și de a dovedi prin demostrații exterioare cât sunt de sfinți. Angajau jeluitoare la înmormântări. A plânge și a geme care reprezintă doar exprimări exterioare prin care cineva își arată devoțiunea nu au nici un merit în fața lui Yahuwah. Când Yahushua a spus: ”Când vă rugați, să nu folosiți repetiții deșarte așa cum fac păgânii. Pentru că ei cred că datorită mulțimi cuvintelor lor sunt ascultați.”(Matei 6:7)    

Laodiceenii, asemenea Fariseilor, sunt mari bocitori și jeluitori. Plângând și jeluind asupra păcatelor altora își fac dovadă că nu sunt laodiceeni. De altfel, ei dețin discernământul spiritual de a recunoaște că există motive pentru care să plângă și să geamă! Ei nu sunt orbi!  

Cei ce vor primi sigiliul sunt cei ce plâng și gem datorită unei reale suferințe sufletești. Azi, Cerul ne chiamă pe fiecare în parte să ne separăm de bisericile apostaziate! Voi, ce mai așteptați?

Totuși, acești bocitori și jeluitorii nu sunt cei ce vor primi semnul celui cu călimară. Oamenii care demască apostazia din biserică, dar care mai degrabă ar muri decât s-o părăsească efectiv, nu vor fi sigilați. Satana folosește pe acești prefăcuți pentru a descuraja pe alții să dea curs convingerilor lor. Ei fac să tacă vocea Spiritului Sfânt care îndeamnă sufletele sincere să fugă.

Cei ce vor primi sigiliul sunt cei ce plâng și gem datorită unei reale suferințe sufletești. Nu e nici spectacol fariseic și nici șaradă laodiceeană prin care să-și dovedească cât de devotați sunt. Cei ce vor primi sigiliul sunt gata să părăsească biserica—și ar face-o—dacă ar avea mai mult timp și mai multă claritate să înțeleagă că Yahuwah nu le cere să rămână.

Yahuwah “ are îndelungă răbdare pentru noi și vrea ca niciunul să nu piară, ci să vină la pocăință” (2Petru 3:9) Nu va respinge pe nimeni care dorește să urmeze adevărul coste cât ar costa, chiar și dacă nu au avut, încă, timpul sau oportunitatea de afla întregul adevăr. Sincerele lor păreri de rău descoperă că ei sunt sensibili la îndemnurile Duhului Sfânt deoarece recunoasterea apostaziei bisericii este primul pas spre eventualitate părăsirii ei. Ei încă nu au ajuns la momentul înțelegerii că pot și trebuie să facă asta. Yahuwah citește inimile lor și pune sigiliul oricum asupra lor.  

Semnul descoperă că ei ar părăsi dacă ar avea timp pentru o înțelegere mai matură. Semnul reprezintă însuși Duhul lui Yahuwah care îi conduce în adevăr. Yahushua a explicat
că lucrarea Duhului Sfânt este să convingă de păcat și să ne conducă în tot adevărul!”Totuși vă spun adevărul: Vă este mai de folos să Mă duc; căci, dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi; dar dacă Mă duc vi-L voi trimite.Și când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, neprihănirea și judecata. (Ioan 16:7-8)

Aceasta este cheia înțelegerii cum de –în acest ultim ceas—pot să mai plângă și să geamă în biserică și  totuși, să primească sigiliul salvării. Inimile sincere care gem din cauza urâciunilor care se fac în biserică o fac dintr-o înțelegere reală a păcătoșeniei păcatului. Ceea ce se învață doar prin Duhul Sfânt. 

Scriptura pune întotdeauna egal între a fi sigilat și a fi umplut de Duhul Sfânt. ”Să nu întristați pe Duhul Sfânt, prin care ați fost sigilați pentru ziua răscumpărării.”(Efeseni 4:30)

“Și Cel ce ne întărește împreună cu voi, în Yahushua, și care ne-a uns, este Yahuwah.  Cel care ne-a sigilat, deasemenea, și ne-a dat arvuna Duhului în inimile noastre.” (2 Corinteni 1:21-22)

”Pentru ca noi, cei care am nădăjduit primii în Yahushua, să slujim de laudă slavei Lui. În El, de asemenea, aţi auzit cuvântul adevărului, Evanghelia[a] mântuirii voastre. În El aţi şi crezut şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt pe Care L-a promis,  Care este o garanţie a moştenirii noastre până la răscumpărarea celor ce sunt proprietatea lui Yahuwah, spre lauda slavei Lui. (Efeseni 1:12-14)

Cerurile ne transmit fiecăruia chemarea de a ieși.Noi nu suntem chemați să judecăm pe cei ce rămân. Yahuwah cunoaște fiecare inimă în parte; noi nu. Yahuwah are înțelepciunea să conducă pe fiecare, noi nu. Fiecare trebuie să răspundem conducerii Duhului Sfânt în propriile inimi. Putem avea încredere că El ne conduce pe fiecare pe calea și timpul cel mai potrivit. 

Ieșiți! Rugați-vă pentru cei ce rămân! Dar arătați încredere Tatălui Ceresc care cunoaște inimile celor ce nu s-au răzvrătit, încă, împotriva conducerii Duhului Său. Toți cei care vor răspunde Duhului Sfânt vor primi sigiliul care îi va separa. În timp ce noi ne străduim să urcăm pe poteca deschisă înaintea noastră, vom putea locui în siguranță cu Tatăl împreună cu cei ale căror grade de înțelegere diferă.

Totuși, faptul că unii nu au ajuns, încă, în punctul în care să înțeleagă lumina ce-i călăuzește afară din biserici, nu scuză pe aceia care folosesc această lumină pentru a rămâne în biserile decăzute. Este datoria noastră să ieșim. Acum.

Ascultă... și arată-le și altora calea

Toate bisericile și organizațiile religioase de azi sunt decăzute deoarece toate, fără nici o excepție, au respins unele subiecte legate de lumina crescândă. În timp ce acceptă un anume aspect sau altul, resping alte adevăruri care, dacă le-ar accepta, ar avea un impact prea negativ.

Asemenea îngerilor trimiși să-l grăbească pe Lot să iasă din Sodoma, mesajul Cerului răsună în continuare, avertizând pe toți să fugă din aceste organizații și dominațiuni. Fără excepție. Toate au devenit ”un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate și urâte.” (Apocalipsa 18:2) Nu ezitați și nu întârziați!

Da! Plângeți și jeluiți-vă pentru urâciunile care se petrec în biserică. Dar făceți-o din afara ei. Prin exemplul ascultării voastre, arătați-le altora că este mai în siguranță să urmăm pe Miel afară din religiile organizate. Mântuirea se obține prin credința în Yahushua și nu pe porțile bisericii.

Yahuwah va o avea o rămășiță, s-ar putea să fie destul de mică, care nu va fi coruptă de lume. Cei chemați afară reprezintă adevărata biserică a lui Yahuwah și lumina ochiului Lui.