Fiara din Apocalipsa 13, Semnul Ei și Calul Ei Troian

Cine este infama „fiară“din Apocalipsa?

În Apocalipsa 13 găsim două fiare: (1) o fiară din mare; (2) o fiară din pământ. Primordială este prima fiară de care suntem preocupați aici, deoarece, semnul ei, este ceea ce dorim să explorăm în continuare. Pentru mai multe informații despre fiara din pământ, vă rugăm să consultați: SUA în Profeția Biblică.

Cine este FIARA din Apocalipsa?

Prima fiară din Apocalipsa 13 este, fără îndoială, Roma și, prin extensie, Biserica Romano-Catolică (BRC). Când atributele și istoria Bisericii Catolice sunt juxtapuse cu caracteristicile fiarei din mare, oferite de Ioan Vizionarul, găsim o potrivire perfect inconfundabilă. Când adăugăm descrierea lui Ioan despre "desfrânata" din Apocalipsa 17 și descrierea lui Daniel despre puterea anticristului din Daniel 7, nu mai avem de ce să ne îndoim de rolul BRC în profeția biblică.

Biserica Romano-Catolică se potrivește perfect cu fiecare detaliu al descrierii profetice. BRC este "fiara".

1. BRC este atât Biserică, cât și Cetate.
2. BRC este așezată pe șapte munți.
3. BRC este îmbrăcată în purpuriu și cărămiziu și împodobită cu aur și pietre prețioase.
4. BRC își afirmă puterea asupra TUTUROR locuitorilor Pământului.
5. BRC a apărut într-o zonă dens populată, cu diversitate culturală.
6. BRC a eradicat complet alte trei regate atunci când a ajuns la putere.
7. BRC face război cu Sfinții.
8. BRC are un singur om care acționează și vorbește pentru toți.
9. Papa se înalță pe sine la înălțimea lui Yahuwah.
10. Papa este identificat cu numărul "666".
11. BRC rostește hule și blasfemii.
12. BRC a încercat să schimbe calendarul și legea lui Yahuwah.
13. BRC a condus cu supremație timp de 1260 de ani.
14. BRC a fost dezbrăcată de autoritate de o putere civilă și a fost luată în "captivitate".
15. BRC a fost rănită de moarte (dar în cele din urmă va reveni).

Pentru o explicație detaliată a împlinirii perfecte a Bisericii Catolice din punctele de mai sus, vă rugăm să consultați: Cine este fiara din Cartea Apocalipsei?

Care este "semnul" fiarei?

Știm cu certitudine că Roma este "fiara". Deci, mai degrabă decât să generalizăm despre ceea ce înseamnă "semnul fiarei", hai să fim specifici și să întrebăm ce este "semnul Romei". Pentru a găsi răspunsul, nu trebuie să privim mult. BRC, în aroganța ei grosolană și mândria luciferiană, se fălește că "semnul" autorității ei este înălțarea Duminicii. Aceasta, spune ea, este o dovadă că ea este "deasupra Bibliei".

Duminica este semnul nostru de autoritate. . . biserica este deasupra Bibliei, iar această transferare a respectării Sabatului este dovada acestui fapt. (Înscrisul Catolic din Londra, Ontario, 1 septembrie 1923).

Semnul Fiarei

Such reprehensible statements are hardly uncommon by the RCC. The "beast" is quite proud of its efforts to exalt the pagan Sunday, while trampling the word of Yahuwah under foot:

Astfel de afirmații înfumurate rar rămân necunoscute de BCR. ”Fiara” chiar se mândrește cu eforturile sale de a înălța Duminica (Ziua Soarelui) păgână, în timp ce calcă în picioare cuvântul lui Yahuwah:

• "Duminica ... este pur și simplu o creație a Bisericii Catolice" (American Catholic Quarterly Review, ianuarie 1883).
• "Duminica ... este doar legea Bisericii Catolice ..." (American Sentinel (Catolic), iunie 1893.)
• "Duminica este o instituție catolică, iar pretenția ei de a fi respectată poate fi apărată numai pe principii catolice". (Catholic Press, Sydney, Australia, august 1900.)
• "Ei [protestanții] consideră că este de datoria lor să țină Duminica sfântă. De ce? Pentru că Biserica Catolică le spune să facă acest lucru, ei nu au nici un alt motiv ... Observarea Duminicii devine astfel o lege bisericească complet diferită de legea divină a respectării Sabatului ... Autorul legii duminicale ... este Biserica Catolică ". (Revizia Ecleziastică, februarie 1914.)
• "Nu este fiecare creștin obligat să sfințească Duminica și să se abțină în acea zi de lucrarea de slujire inutilă? Nu este respectarea acestei legi printre cele mai proeminente îndatoriri sacre ale noastre?" Dar puteți citi Biblia de la Geneza la Apocalipsa și nu veți găsi o singură linie care să autorizeze sfințirea Duminicii. "(Cardinalul James Gibbons, Credința Părinților noștri (ediția 1917), p. 72-73 (ediția a 16-a, p. 111; ediția a 88-a, p. 89).)
• "Este bine să reamintim presbiterienilor, baptiștilor, metodiștilor și tuturor celorlalți creștini că Biblia nu susține nicidecum în respectarea Duminicii. Duminica este o instituție a Bisericii Romano-Catolice și cei care observă ziua, observă porunca Bisericii Catolice ". (Preot Brady, într-o adresă raportată în The News, Elizabeth, New Jersey, 18 martie 1903.)
• "Cui ÎI Arătăm Reverență și Îi Dăm Omagiul prin Păstrarea Sfintei Duminicii? Din acest motiv, putem înțelege cât de mare este autoritatea bisericii în interpretarea sau explicarea poruncilor lui Dumnezeu - o autoritate care este recunoscută de practica universală a întregii Lumii creștine, chiar din acele secte care pretind că iau Sfintele Scripturi ca singurul lor standard de credință, deoarece ei observă ca și zi de odihnă, nu a șaptea zi a săptămânii cerută de Biblie, ci prima zi. Despre aceasta noi știm că este ținută sfântă, numai prin tradiția și învățătura bisericii Catolice ". (Henry Gibson, Catehism Made Easy, # 2, ediția a 9-a, vol. 1, pp. 341-342.)
• Biserica Catolică a transferat această odihnă la Duminică în amintirea învierii Domnului nostru. Astfel, respectarea Duminicii de către protestanți este un omagiu pe care ei îl plătesc, în ciuda însăși autorității [Bisericii Romano-Catolice." (Mons. Louis Segur, Discuție Simplă Despre Protestantismul de Astăzi, 1868, p. 213.)
• "Protestanții ... acceptă Duminica, mai degrabă decât Sâmbăta, ca zi de închinare publică după ce Biserica Catolică a făcut schimbarea ... Dar mintea protestantă nu pare să realizeze că ... în respectarea Duminicii, ei acceptă autoritatea purtătorului de cuvânt al bisericii, Papa ". (Vizitatorul Nostru de Duminică, 15 februarie 1950.)
• "Biserica [romano-catolică] a schimbat respectarea Sabatului la Duminică prin dreptul autorității divine, infailibile, care i-a fost dată de către fondatorul ei, Isus Hristos. Protestantul care pretinde că Biblia este singurul ghid al credinței nu are niciun mandat pentru observarea Duminicii. "(Buletinul Universului Catolic, 14 august 1942, p. 4.)

Biserica Catolică care se mândrește că are puterea să schimbe Zilele Sfinte ale Cerului, conduce la realizarea scopului mult iubit de Satana de a primi închinarea – stabilind când sa aibă loc închinarea.

Sărbătorile Sfinte din Ceruri

Cum ai căzut din cer, O, Lucifer, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, cum ai ajuns o priveliște pentru neamuri!

Tu spunea-i în inima ta, Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui El: Voi ședea pe muntele adunării [H4150 - mo'ed], în partea de miază-zi:

Mă voi înălța deasupra norilor; Voi fi ca Cel Prea Înalt. (Isaia 14: 12-14)

"Adunarea" din pasajul de mai sus este tradusă din cuvântul ebraic, "mo'ed", care "este folosit într-un sens larg pentru toate adunările religioase. A fost strâns asociat cu tabernacolul însuși."¹ Scopul de început al lui Satan a fost să stabilească când să aibă loc închinarea, și în virtutea exercitării acestei competențe, să uzurpe dreptul de a fi adorat. Biserica romano-catolică, ca agent pământesc, l-a ajutat și l-a îndemnat la fiecare pas.

. . . și balaurul [Satan2] i-a dat [Romei] puterea și scaunul său de domnie și mare autoritate. (Apocalipsa 13: 2)

Cât de trist este să vezi atât de mulți creștini declarați, indiferenți astăzi față de mărturia Scripturii și de punctul culminant al veacurilor care se desfășoară înaintea lor. Este absolut inimaginabil să vedem atât de mulți dintre oamenii declarați ai lui Yahuwah, stând plini de bucurie pe picioarele tradiției, în timp ce cuvântul Său viu, acoperit cu praful neglijenței, strigă pentru copiii săi.

Care este antiteza "semnului" fiarei?

În Scriptură, descoperim că, nu numai Roma are un „semn“, ci, de asemenea, Cerul. Uneori menționat "sigiliu", semnul Cerului este antiteza sau opusul direct al semnului Romei.

• Semnul Romei = înălțarea Duminicii și stabilirea zilelor de închinare prin calendarul contrafăcut modern (contrar legii divine)
• Sigiliul Cerului/Semnul = Ascultarea iubitoare față de legea divină, inclusiv observarea Sabatului zilei a șaptea, Lunile Noi și sărbătorile anuale (toate fiind stabilite prin calendarul Cerului)

Notă: Când vorbim aici despre sigiliul/semnul Cerului, spunem "ascultare iubitoare" de legea divină pentru că nu putem câștiga favoarea Cerului prin fapte sau prin manifestări exterioară. Cu toții, fără excepție, suntem nevrednici de favoarea și dragostea Tatălui. „Faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită“³ înaintea Cerului și singura noastră speranță este Yahushua și neprihănirea Lui. Păzirea poruncilor Tatălui este rodul mântuirii noastre, nu rădăcina. Toți cei care se află cu adevărat într-o relație mântuitoare cu Tatăl și care au o legătură vie cu El vor păzi cu bucurie poruncile Lui și vor trăi toată lumina disponibilă.⁴ Astfel este primit sigiliul/semnul lui Yahuwah, căci supunerea noastră iubitoare este cea care ne descoperă spiritual Său care lucrează în noi.

Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se oprește pe calea celor păcătoși și nu se așează pe scaunul celor batjocoritori. Dar își găsește plăcerea în legea lui Yahuwah; și zi și noapte cugetă la Legea Sa. (Psalmul 1: 1-2)

Cu mai mult de 2500 de ani în urmă, profetul Ezechiel a făcut o descriere profetică remarcabilă a dihotomiei calendaristice pe care o vedem astăzi. Descrierea lui nu a putut fi mai exactă, deoarece astăzi, milioane de creștini mărturisiți stau cu spatele la legea lui Yahuwah, înălțând calendarul solar contrafăcut al Romei.

Craciunul: Origini, Istorie si traditii

Apoi mi-a zis, Ai văzut aceasta, fiu al omului? Întoarce-te din nou, și vei vedea urâciuni mai mari decât acestea. Și m-a dus în curtea dinăuntru a casei lui Yahuwah, și iată, la ușa templului lui Yahuwah, între pridvor și altar, erau aproape douăzeci și cinci de oameni, cu spatele întors spre templul lui Yahuwah, și cu fața spre răsărit; și se închinau înaintea soarelui, spre răsărit. (Ez.8: 15-16, sublinierile)

În mod natural, când înțelegem importanța extraordinară a zilelor de sărbătoare ale Cerului (calculate în calendarul Cerului), devenim din ce în ce mai distrași față de cei care, în mod conștiincios sau inconștient, le ignoră în favoarea zilelor fiarei, de ex. Sâmbăta / Duminica, Crăciunul și Paștele.

Această remușcare autentică este cunoscută Părintelui Yahuwah, la fel ca orice gând, emoție, motiv și intenție a inimii. În condescendență iubitoare, El plasează semnul Său (sau sigiliul) asupra tuturor celor care suspină și plâng de abundența faptelor abominabile și de urâciunile samavolnice.

Și Yahuwah i-a zis: Du-te prin mijlocul cetății, prin mijlocul Ierusalimului, și fă un semn pe fruntea oamenilor care suspină și gem din pricina tuturor urâciunilor ce se săvârșesc în mijlocul ei. (Ezechiel 9: 4, sublinierile)

Yahuwah poruncește apoi mesagerilor Săi să-i ucidă pe toți care nu poartă semnul Său. (Țineți minte că sigiliul/semnul lui Yahuwah este opus semnului fiarei. În final, toți cei care trăiesc vor avea pe unul sau pe celălalt, nu vor mai fi între ele.)

Iar celorlalți le-a zis în auzul meu: Treceți după el prin cetate și loviți; ochiul vostru să fie fără milă și să nu vă îndurați. . . dar să nu vă atingeți de nici unul dintre cei care au semnul pe frunte; începeți însă cu locașul Meu cel sfânt. Apoi ei au început cu bătrinii care erau înaintea casei. (Ezechiel 9: 5-6, accentul pus la dispoziție)

Semnul: Literal sau Figurativ?

Mulți au susținut că „semnul fiarei“trebuie să fie un semn literal (de exemplu, un cip de computer, un tatuaj, etc), care poate fi văzut/detectat de ființele umane. În Ezechiel 9 (de mai sus), totuși, avem un exemplu clar al unui "semn" care este văzut, aparent, numai de către Tatăl și îngerii Săi. Mai mult, pasajele din Apocalipsa care introduc "semnul fiarei" din Apocalipsa 13 sunt înconjurate de simboluri. Fiara din mare, de exemplu, nu este destinată să reprezinte un animal literal care se ridica din apă. În timp ce limba utilizată folosește expresii literare, semnificația în context trebuie interpretată simbolic. Acest aspect este ilustrat în continuare de locul unde semnul fiarei urmează să fie plasat:

Apoi,a urmat un alt înger, al treilea, zicând cu glas tare: Dacă se închină cineva fiarei și icoanei ei, și primește semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea și el din vinul mâniei lui Yahuwah, care este turnat neamestecat în paharul mâniei lui. . . . (Apocalipsa 14: 9-10, accentul pus la dispoziție)

666: Numărul Fiarei | Identificarea Elitei de sub Puterea lui Satana!

Fruntea este folosită figurativ în Vechiul Testament pentru a reprezenta mintea, gândurile sau credințele:

Măcar că ploile au fost oprite și ploaia de primăvară a lipsit. Totuși tu ți-ai păstrat fruntea de defrânată; n-ai vrut să te rușinezi. (Ieremia 3: 3)

Iată, ți-am făcut fața tot așa de aspră ca și fețele lor, și fruntea tot așa de aspră ca fruntea lor. Ți-am făcut fruntea ca un diamant, mai tare decât cremenea; nu te teme și nu te speria de ei, căci sunt o casă de răzvrătiți. (Ezechiel 3: 8-9, accent furnizat)

Mâna este folosită de-a lungul Vechiului Testament pentru a desemna acțiunile sau practicile cuiva.

Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta; Căci în locuința morților în care mergi nu este nici o lucrare, nici plan, nici cunoștiință, nici înțelepciune. (Eccl 9:10, accent furnizat)

Păzește poruncile mele și vei trăi, și legea mea ca pe lumina ochilor. Leagăți-le pe degete; Scrie-le pe tăblița inimii tale. (Proverbe 7: 3, accent furnizat)

Să-ți fie ca un semn pe mînă și ca un semn de aducere aminte pe frunte între ochii tăi, pentru ca legea lui Yahuwah să fie totdeauna în gura ta; căci cu mână puternică te-a scos Yahuwah din Egipt. (Exodul 13: 9, accentul pus la dispoziție)

Și poruncile acestea pe care ți le dau astăzi, să le ai în inima ta. Să le întipărești fiilor tăi și să vorbești despre ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula. Să le legi ca pe un semn pe mâna ta, și să-ți fie ca niște fruntare între ochi. (Deut. 6: 6-8, accentul pus la dispoziție)

Puneți-vă dar în inimă și-n suflet aceste cuvinte ale mele, legați-le ca un semn pe mâna voastră și să fie ca niște fruntare între ochii voștri. (Deuteronom 11:18)

Notă: Fruntariile între ochi indică fruntea. Conform Dicționarului Teologic din Vechiul Testament, marcarea frunții și a mâinii "erau, în primul rând, în ecuația figurativă a poruncilor lui Dumnezeu ca" fruntariile "... prevederile generale ale legământului mozaic (Deut. 6: 8; 11:18) [care include observarea Sabatelor și a zilelor de sărbătoare]. Aceste "fruntarii urmau să fie „memoriale“pe frunte... amintind israelitului să se gândească la poruncile Domnului și să le păzească. Mai târziu, evreii a luat aceste „fruntarii“într-un mod ostentativ literal și au fost mustrați de Isus (Mt 23: 5)."⁵

A purta ceva ca sigiliu/semn pe frunte înseamnă să crezi sau să-l susții cu facultățile tale mentale. A purta ceva ca sigiliu/semn pe mână, înseamnă să-l aprobi sau să îl susții prin acțiune sau practică.

Amintește-ți că Ioan era cercetător al Scripturii. El era bine familiarizat cu scrierile lui Moise și ale profeților. Imaginea pe care a văzut-o în viziunile sale și limba pe care o foloseau atunci când îi comunicau nu era străină de el. El ar fi înțeles totul în contextul Scripturilor din Vechiul Testament. Și s-ar fi așteptat ca cititorii săi să interpreteze în același fel tot ce a scris.

Ce rol joacă ciclul săptămânal modern în toate acestea?

Așa cum am menționat mai devreme, calendarul modern, este o fraudă. Calendarul Gregorian observat astăzi în întreaga lume este punctul culminant al sutelor de ani de înșelăciune și compromis. Nu este calendarul stabilit la Creație și nu este calendarul care a fost observat de patriarhi, prooroci și apostoli.

O scurtă istorie a calendarului modern:

Istoria Calendarului Iulian

• Înainte de stabilirea calendarului Iulian, calendarul Republicii Romane exista un calendar observator lunar care a angajat o săptămână de 8 zile.
• 45 î.H. - A fost stabilit calendarul Iulian. Calendarul Iulian a renunțat la calculul lunar al calendarului precedent⁶, dar a continuat să utilizeze o săptămână de 8 zile.
• Primul secol dr.H - Calendarul Iulian a trecut la o săptămână planetară de 7 zile, începând de Sâmbătă și terminând Vineri.
• 321-325 dr.H (Conciliul de la Niceea) - Constantin a stabilit oficial săptămâna planetară de 7 zile, începând de Duminică și terminând Sâmbătă.
• 1582 - Papa Grigorie al XIII-lea a introdus calendarul Gregorian. La trecerea la calendarul Gregorian, au fost eliminate 10 zile (5-14 octombrie) pentru a aduce calendarul în aliniere cu anotimpurile. Săptămâna planetară de 7 zile pe care Constantin a instituit-o la Consiliul de la Niceea nu a fost afectată de tranziție.
• 1927 - Lumea s-a unit în utilizarea calendarul Gregorian. (Turcia a fost ultima țară care a făcut oficial schimbarea.⁷)

Conținut Asemănător: Falsitatea unui ciclu săptămânal continuu Istoria clarifică săptămâna planetară de 7 zile (începând de Duminică și terminând Sâmbătă) pe care lumea o observă astăzi, având doar o vechime de aproximativ 1700 de ani. Aici se află esența chestiunii. Vremurile rânduite de Creator nu pot fi găsite folosindu-se un calendar vechi Roman [fiara] de 1700 ani! Cei care insistă să se agațe de paradigma unui ciclu continuu săptămânal, începând de Duminică și încheindu-se Sâmbătă, fac acest lucru, excluzând atât mărturia Biblică, cât și probele istorice. Dacă cineva este încă tentat să îmbrățișeze orbește un ciclu continuu săptămânal, să ia în considerare și faptul că Linia Internațională a Datei care guvernează ciclul săptămânal modern a fost concepută de o comisie de oameni din Washington DC cu mai puțin de 200 de ani în urmă, 1884. (TREBUIE CITIT: Înșelăciunea Liniei Datei: Ce este și de ce contează!)

Calendarul Creatorului:

Calendarul Creatorului este un calendar luni-solar, nu un calendar solar roman.

Și Elohim a zis: Să fie niște luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ele să fie niște semne pentru anotimpuri [timpuri de închinare⁸] și pentru zile și ani. (Geneza 1:14, accentul pus la dispoziție)

Amintiți-vă, din nou, distincția clară între semnul fiarei și semnul Cerului:

• Semnul Romei = înălțarea Duminicii și stabilirea timpurilor de închinare prin calendarul contrafăcut modern (contrar legii divine)
• Sigiliul Cerului/Semnul = Ascultarea iubitoare față de legea divină, inclusiv observarea Sabatului zilei a șaptea,Lunile Noi și sărbătorile anuale (toate fiind stabilite prin calendarul Cerului)

Cei care persistă cu sfidare în folosirea calendarului fiarei pentru stabilirea timpurilor de închinare vor avea în cele din urmă semnul său ("semnul fiarei"), în timp ce aceia care ascultă cu bucurie chemarea de a "ieși din ea" și aleg în schimb să se închine în conformitate cu calendarul Cerului vor primi în cele din urmă sigiliul lui Yahuwah.

Subterfugiu mortal: Calul troian al Fiarei

Credința eronată într-un ciclu săptămânal continuu este un cal troian în mințile maselor; această credință, este cea care va permite ca semnul fiarei să fie ușor acceptat fără detectare sau proteste, chiar de către mulți dintre cei care mărturisesc un zel pentru Sabatele lui Yah și zilele de sărbătoare - pentru că ei se agață cu încăpățânare de simplitatea paradigmei unei Sâmbete vs Duminică.

Fie ca fiecare bărbat și femeie să studieze pentru a se arăta aprobat. Având în vedere mărturia Scripturii și abundența de dovezi istorice, nu există nici o scuză pentru oricine insistă asupra săptămânii moderne planetare de 7 zile, că face parte dintr-un ciclu neîntrerupt care se întinde înapoi până-n săptămâna Creației. Pur și simplu, nu este așa. Doar presupunere și o tradiție susțin această doctrină înșelătoare. Vă rugăm să nu folosiți cuvântul WLC pentru oricare din acestea. Cercetați cu rugăciune acest lucru pentru voi înșivă. Adevărul nu se teme niciodată de cea mai completă investigație.

Timpul se scurge!

Timpul e scurt, dragi prieteni. Lumea vine dezlipită la cusături. Ne apropiem rapid de punctul culminant al veacurilor și în curând fiecare persoană de pe Pământ (inclusiv tu), va trebui să ia decizia ireversibilă de a accepta invitația Tatălui ca să trăiască sau să o respingă pentru totdeauna. În cele din urmă, fiecare persoană în viață va purta fie sigiliul lui Yahuwah, fie semnul Romei ("semnul fiarei"). Acum nu e timpul să fim lipsiți de atitudine față de doctrinele pe care le avem, inclusiv calendarul la care aderăm și zilele de sărbătoare pe care le observăm. Alegerile pe care le facem astăzi vor decide mâine și, în cele din urmă, eternitatea noastră.

Istoria o clarifică incontestabil:

• Săptămâna modernă de șapte zile nu face parte dintr-un ciclu neîntrerupt care se duce înapoi la Creație.
• Sâmbăta nu este Sabatul Biblic de ziua a șaptea
• Niciuna din zilele de sărbătoare ale Cerului nu poate fi găsită pe calendarul Roman / al fiarei.
• Calendarul modern e o înșelăciune născută de Roma.

Greutatea dovezilor Scripturii este clar decisivă:

• Ciclul săptămânal biblic reîncepe cu fiecare Lună Nouă.
• Ziua Lunii Noi e prima zi a lunii lunare și e urmată de șase zile lucrătoare și apoi de un Sabat de ziua a șaptea. Mai sunt șase zile lucrătoare și apoi un alt Sabat de ziua a șaptea. Acest model se repetă pentru un total de patru săptămâni în fiecare lună lunară biblică.
• Sabatul zilei a șaptea se încadrează întotdeauna în ziua a 8-a, a 15-a, a 22-a și a 29-a a lunii lunare.
• Sabatul biblic de ziua a șaptea și zilele de sărbătoare anuale pot fi găsite numai pe calendarul Cerului.

Philadelphia, sau Laodicea? În care biserică ești tu?

Ce vei face acum?

Vei continua să te pleci în supunere față de calendarul fiarei? Vei accepta semnul ei fără protest sau îngrijorare? Sau vei dori, ca un credincios Berean, să cercetezi aceste afirmații ca să vezi dacă sunt veridice?

Și frații au trimis îndată, noaptea pe Pavel și pe Sila la Berea; când au sosit au intrat în sinagoga iudeilor. Aceștia aveau un caracter mai nobili decât cei din Tesalonic, au primit cuvântul cu toată bunăvoința și cercetau zilnic Scripturile, ca să vadă dacă ce li se spunea este așa. (Fapte 17: 10-11).

Veșnicia este la îndemână. Alege în această zi cui și pe cine vei sluji. Nu fiți împietriți prin înșelăciunea presupunerilor și a tradiției, ci căutați adevărul din toată inima.

Să nu te părăsească bunătatea și adevărul; Leagați-le în jurul gâtului, Scrieți-le pe tăblița inimii tale, și astfel vei căpăta trecere înaintea lui Elohim și a omului. Încrede-te în Yahuwah cu toată inima ta, și nu te sprijini pe înțelepciunea ta; Recunoaște-L în toate căile tale și El îți va netezi cărările. (Proverbe 3: 3-3: 6)

Toate citatele Scripturii sunt luate de la KJV sau NKJV, dacă nu se specifică altfel. Numele adecvate ale Tatălui și Fiului au fost restaurate în textele citate.

¹ "Sfaturi Lexicale pentru Vechiul Testament", Biblia Ebraică-Greacă Studiată, p. 1626.

² "Balaurul" din Apocalipsa 13: 2 este o referire la Satana. "Și marele balaur a fost alungat, acel șarpe vechi, numit Diavolul și Satana, care înșeală întreaga lume; a fost aruncat pe pământ și îngerii lui au fost aruncați împreună cu el". (Apocalipsa 12: 9)

³ Isaia 64: 6

⁴ Mulți dintre urmașii credincioși ai lui Yahuwah care au trecut înaintea noastră nu au avut lumina pe care o avem astăzi. Ei erau credincioși tuturor lucrurilor pe care le aveau și acum e responsabilitatea noastră să îmbrățișăm tot ce dezvăluie Yahuwah generației noastre.

⁵ Harris, R. Laird., Archer, Gleason L., Waltke, Bruce K., Cartea Teologică a Vechiului Testament, Moody Publishers, 1980, Entry 804a, p. 348, accentul pus la dispoziție.

⁶ "La mijlocul secolului I î.Hr. Iulius Cesar l-a invitat pe Sosigenes, un astronom austriac, să-l consilieze despre reforma calendarului, iar Sosigenes a decis că singurul pas practic era să abandoneze calendarul lunar cu totul. Lunile trebuiau aranjate în funcție de anotimpuri și a fost folosit un an tropical (solar), ca în calendarul egiptean ... " ("Calendarul iulian", Enciclopedia Britanica.)

⁷ https://www.timeanddate.com/calendar/julian-gregorian-switch.html

⁸ Cuvântul tradus ca "anotimpuri" în Geneza 1:14 e mo'ed. "Mo'ed este folosit într-un sens larg pentru toate întrunirile religioase. A fost strâns asociat cu tabernacolul însuși ... [Yahuwah] s-a întâlnit cu Israel acolo la anumite momente pentru a-și dezvălui voia. Adunarea de închinare a poporului ... lui Yahuwah." ("SIDA Lexicală pentru Vechiul Testament", Biblia Ebraică-Greacă pentru Studierea Cuvântului Ebraic, p. 1626.) Pentru mai multe despre acest subiect important, consultați: Calendarul Creatorului (Content Directory)