Mileniul descoperă dragostea lui Yahuwah pentru cei pierduți!

Satana știe că dragostea naște dragoste. De aceea, calea cea mai eficientă prin care poți separa pe păcătoși de Creator este să le induci teamă de El.

Adevărul cu privire la soarta păcătoșilor este un adevăr profund și frumos care descoperă mai mult ca niciodată adâncimea dragostei infinite a lui Yahuwah.

Ce urmează?

Când Yahushua se întoarce, toți cei care au murit punându-și încrederea în meritele Mântuitorului vor fi înviați, în timp ce neprihăniții vii vor fi transformați ”într-o clipă, într-o clipeală de ochi, la sunetul ultimei trâmbițe.”(1Corinteni 15:52)

Întrebarea care se pune, este: Ce se va întâmpla cu cei căzuți? Sunt distruși la revenirea lui Hristos?

Adevărul este pe cât de frumos pe atât de surprinzător: în timp ce sfinții trăiesc și domnesc cu Hristos timp de o mie de ani, cei pierduți mai au o singură ultimă șansă să se pocăiască.

Dacă aceste cuvinte sună a erezie, continuă să citești fiindcă Scriptura are dovezi.

Iată, cu ce dragoste…

Profeții Vechiului Testament aveau un mod unic de a percepe caracterul lui Yahuwah. În timp ce ei profetizeau adesea, pedepsele care-I așteaptă pe cei răzvrătiți, ei dețineau, deasemenea o înțelegere clară în ceea ce privește dragostea divină pentru păcătos. Ieremia declara:

Căci Yahuwah nu pedepsește veșnic.
Acolo unde a cauzat durere,
el va arăta milă după îndurările Sale cele mari.
Căci El dă suferința și tot El dă mângâierea
După îndurările Sale cele mari, Căci El nu necăjeşte,
nici nu întristează cu plăcere pe fiii oamenilor. (Vezi Plangeri 3:31-33.)

Yahushua a explicat atitudinea Tatălui față de păcătoși în parabola oii pierdute, concluzionând: “Adevărat vă spun că va fi mai multă bucurie în ceruri pentru un singur păcătos care se pocăiește decât pentru nouazeci si nouă de neprihăniți care nu au nevoie de pocăință.” (Luca 15:7)

Prin Isaia, Yahuwah declara:

M-am arătat celor ce nu întrebau de Mine;
M-am lăsat găsit de cei ce nu Mă căutau
Am spus :”Iată-Mă, iată-Mă”
Unei națiuni care nu chema numele Meu.
Mi-am întins brațele toată ziua unui popor răzvrătit,
Care merg pe o cale rea, după propriile lor gânduri. (Isaia 65:1-2)

Yahuwah dorește să salveze pe cât mai mulți. Înainte de executarea dreptății finale, la sfârșitul mileniului, el va oferi o ultimă șansă de salvare celor păcătoși.

Satana legat 1000 de ani

Păcatul cu bunăștiință este mai rău decât păcatul prin amăgire. De aceia, păcatul Evei deși a fost primul este considerat mai mic dacât a lui Adam. Eva a fost păcălită. Adam a păcătuit conștient.

Yahuwah înțelege cât de mari sunt amăgirile Satanei și știe că unii s-ar pocăi dacă mințile lor ar percepe adevărul. La începutul mileniumului El îl leagă pe Satana:

Apoi am văzut un înger coborând din cer, cu cheia fântânii adâncului și un lanț greu în mâna sa. A tăbărât asupra balaurului, șarpele cel bătrân, care este Diavolul și Satana, și l-a legat pentru o mie de ani; și l-a aruncat în fântâna adâncului, și l-a încuiat și a pus o pecete asupra sa, ca să nu mai poată înșela națiunile până când se vor sfârși cei mie de ani. Dar după aceasta el trebuie să fie eliberat pentru o scurtă vreme. (Apocalipsa 20:1-3)

Sfinții transformați sunt eliberați pentru totdeauna de amăgirile lui Satana. Ei au permis lui Yahuwah să scrie legile Sale în inima lor și ei reflectă pe deplin imaginea divină. Singurii oameni ce ar putea fi amăgiți sunt aceia care nu avut ocazia să cunoască și să accepte adevărul. Mileniul oferă acestor suflete prețioase șansa finală de a accepta adevărul.

Isaia explică distrugera din timpul celei de a șapta plăgi:

De aceea blestemul mănâncă pământul,
Și cei ce locuiesc pe el sunt nimiciți.
De aceea locuitorii pământului ard în flăcări,
Și doar câțiva oameni mai rămân. (Isaia 24:6)

Câțiva nu este sinonim cu niciunul. Ioan descrie pe cei neprihăniți ca ”o mare mulțime ce nu se putea număra din toate națiunile, neamurile, popoarele și limbile.” (Apocalipsa7:9) Clar, cei ”câțiva” menționați în Isaia se poate referi doar la acei care nu au luat încă o decizie finală.

O șansă finală

Zaharia 14 conține o profeție uimitoare care ne arată eforturile lui Yahuwah chiar în timpul mileniului, de a oferi ultima șansă acestor suflete.

Toţi cei rămaşi, din toate neamurile care au atacat Ierusalimul, se vor duce an de an să se închine Împăratului, Domnul Oştirilor, şi să celebreze Sărbătoarea Corturilor. Iar dacă vreuna din neamurile pământului nu se va duce la Ierusalim să se închine Împăratului, Domnul Oştirilor, atunci peste ei nu va cădea ploaie. Dacă clanul Egiptului nu se va duce şi nu va intra în Ierusalim, atunci nu va mai cădea ploaia peste el, ci va fi lovit de molima cu care va lovi Domnul toate neamurile care nu vor veni să celebreze Sărbătoarea Corturilor.Aceasta va fi pedeapsa Egiptului şi a tuturor neamurilor care nu vor veni să celebreze Sărbătoarea Corturilor! (Zaharia 14:16-19)

Legati sub puterea înșelătoare a Satanei, unele dintre aceste suflete pierdute se vor pocăi, vor accepta mântuirea și cu recunoștință vor merge să se închine lui Yah în fiecare an la Sărbătoarea Corturilor. Cei care obstentativ refuză să meargă, vor descoperi că Yahuwah păstrează binecuvântări care sunt disponibile doar celor ascultători.

Pacea milenială reprezintă încercarea finală a lui Yah de a ajunge la cei pierduți. El dorește să salveze fiecare suflet care s-a născut. În timp ce mulți vor rămâne în rebeliune vor fi câțiva care eliberați fiind de influența Satanei, vor vedea dragostea lui Yah și vor accepta salvarea. Când cineva este iubit atât de mult cum ar putea să nu ofere dragoste în schimb?

“Iată, ce dragoste ne oferă Tatăl să ne numim fii lui Yah.” (Vezi 1 Joan 3:1.)