Satan este numit „tatăl minciunii.” Yahushua Însuși a
declarat că diavolul „de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru
că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale
lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.” (Ioan 8:44). Înșelătoria,
prin însăși natura sa, este slabă. Ea nu va avea niciodată puterea pe
care o are adevărul. O minciună nesusținută 
nu va reuși niciodată să
inducă în eroare. Satana știe acest lucru, așa că amestecă minciunile
sale cu adevărul. Cu cât minciuna lui este mai aproape de adevăr, cu atât
mai mult înșelătoare va fi.
Satana știe că Legea este o transcriere a caracterului sfânt al lui Yahuwah. Prin urmare, Legea este la fel de neschimbătoare ca Cel ce a dat-o. Satana dorește ca oamenii să încalce legea sfântă a lui Yahuwah. Pentru a face acest lucru, el trebuie să-i facă să creadă că legea lui Yahuwah a fost schimbată sau că nu mai este necesar să fie păzită. Nimeni nu ar crede o minciună atât de ridicolă dacă nu ar fi amestecată cu adevărul. Așa că Satana citează chiar din Scriptură pentru a-și „susține” minciuna. Efeseni 2:15 este un text care este adesea scos din context pentru a se dovedi că Legea divină nu mai este obligatorie. De fapt, propoziția nici măcar nu este completă. Sunt doar două expresii scoase din context și răsucite, în scopul de a susține minciuna lui Satana.
„...şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace... ”(Vezi Efeseni 2:15).
A crede că Tatăl Legii drepte și sfinte și-ar fi anulat propria Lege sfântă înseamnă a accepta o contradicție. Niciun guvern omenesc nu conduce fără legi. Tot așa, nici guvernul divin. Pavel ar fi ultimul care ar pretinde că legea a fost „desființată” la cruce, pentru că el însuși a declarat:
„Aşa că Legea, negreşit, este sfântă, şi porunca este
sfântă, dreaptă şi bună.” (Romani 7:12, VDC)
Yahushua nu a venit să desființeze legea! El a declarat:
„Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. Căci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile. Aşa că, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.” (Matei 5: 7-19, VDC)
Yahushua a păzit perfect Legea divină. Păzind Legea divină în toate amănuntele, Yahushua a dat un exemplu pe care toți trebuie să-l urmeze.
„... fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui. El n-a făcut păcat...” (1 Petru 2:21-22)
Scriptura ne învață întotdeauna că legea divină este perpetuă. Trebuie să fie întotdeauna păstrată, atât în cer cât și pe pământ, de-a lungul ciclurilor nesfârșite ale veșniciei. Orice text biblic care este folosit pentru a "dovedi" că legea a fost "pironită pe cruce" este o interpretare falsă a Scripturii pentru a sprijini minciuna lui Satana că Legea divină nu trebuie să fie păstrată. Înțelegerea corectă a textului din Efeseni 2:15 devine clară atunci când întregul pasaj este citit în context.
„în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării...”
„Dar Yahuwah, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit, măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Yahushua (prin har sunteţi mântuiţi). El ne-a înviat împreună şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Yahushua: ...
De aceea, voi, care altădată eraţi Neamuri din naştere, numiţi netăiaţi împrejur de către aceia care se cheamă tăiaţi împrejur, şi care sunt tăiaţi împrejur în trup de mâna omului: aduceţi-vă aminte că în vremea aceea eraţi fără Yahushua, fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei, fără nădejde şi fără Yahuwah în lume. Dar acum, în Yahushua, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Yahushua. . . .
Căci El este pacea noastră care din doi a făcut unul şi a surpat zidul de la mijloc care-i despărţea, şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace; şi a împăcat pe cei doi cu Yahuwah într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmăşia. El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii vouă, celor ce eraţi departe, şi pace celor ce erau aproape. (Vezi Efeseni 2: 2, 4-6, 11-17)
Pavel scrie neamurilor, amintindu-le că, înainte de a deveni credincioși, ei „umblau după mersul acestei lumi” (versetul 2). Mersul acestei lumi este una dintre tradițiile omenești care conduc la prejudecată și exclusivitate. Israeliții erau unii dintre cei față de care oamenii aveau cele mai multe prejudecăți. Yahuwah hotărâse ca Israel să fie „lumina lumii.” (Matei 5:14) În schimb, Israel a devenit o societate foarte închisă, convinsă de propria superioritate, o societate care îi ocolea pe cei din afară. Atunci când afirmă: „...trăiați odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului,” Pavel se referă la dezacordul dintre diferitele popoare, cauzat de prejudecăți. (Efeseni 2:2) Obiceiul lui Satana a fost întotdeauna promovarea printre popoare a urii, a suspiciunii, a prejudecății și a divizării. Aceasta este „mersul acestei lumi.” Yahushua a venit să aducă unitate prin iubirea divină. El a acceptat invitația în casele celor foarte săraci, și S-a simțit la fel de confortabil ca în palatele celor bogați. Yahuwah „nu este părtinitor ci în orice neam, cine se teme de El şi lucrează neprihănire este primit de El.” (Faptele Apostolilor 10:34,35) Acesta a fost un concept dificil la început chiar și pentru apostoli. A fost nevoie de un vis trimis din cer, înainte ca Petru să pășească în casa unui păgân, și chiar mai târziu a cedat presiunii din partea altor israeliți care fuseseră ținta prejudecăților.
„În adevăr, înainte de venirea unora de la Iacov, el mânca împreună cu Neamurile; dar, când au venit ei, s-a ferit şi a stat deoparte, de teama celor tăiaţi împrejur.” (Galateni 2:12, VDC)
Văzând ce se întâmplă, Pavel a pus repede capăt unui astfel
de comportament discordant. Cuvântul „orânduirile” la care s-a referit
Pavel când a vorbit despre „Legea poruncilor în orânduirile ei” (Efeseni 2:15)
provine de la cuvântul „dogma” (# 1378). Este vorba de aceleași
"tradiții ale bătrânilor", la care s-a referit Yahushua când a întrebat
cu subînțeles: „Dar voi de ce călcaţi porunca lui Yah în folosul datinii
voastre?„ (Vezi Matei 15:3). „Legea” și „poruncile”, la care Pavel
s-a referit în Efeseni 2:15 nu reprezentau Legea divină despre care
Pavel a recunoscut că era sfântă, dreaptă și bună. Pavel se referea la
tradițiile omenești , la restricțiile împovărătoare impuse de liderii religioși
care învățau oamenii că trebuie să își facă drum spre Cer prin respectarea
regulilor făcute de ei. Aceste legi și restricții impuse de om au fost în
mare parte responsabile pentru sentimentele de prejudecată, suspiciune, ură și
separare dintre copiii lui Israel și neamuri. Astfel de norme omenești au
fost cauza „zidului înalt de despărțire” dintre copiii lui Israel și
neamuri. Ideea lui Pavel în Efeseni 2 este că Yahushua a venit să
răscumpere toate popoarele de pretutindeni. Yahushua împăca pe om nu
numai cu Yahuwah, dar și cu aproapele lui. Nu mai exista un zid de
despărțire între israeliți și neamuri, bărbați și femei, cei mântuiți și cei
nemântuiți.
„Dar acum, în Yahushua, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Yahushua. Căci El este pacea noastră care din doi a făcut unul şi a surpat zidul de la mijloc care-i despărţea, şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace;” (vezi Efeseni 2:13-15)
Yahushua a fost întruchiparea perfectă a Legii divine. Astfel, El a desființat legile tradiției și a prejudecăților omenești care au fost impuse de oameni înguști la minte. Împlinirea finală a legii este dragostea.
Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” (Galateni 5:14, VDC)
„Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea legii. ” (Romani 13:10, VDC)
În Yahushua, toți sunt uniți în dragoste. Efeseni 2 se bucură de unitatea și dragostea frățească aduse de Yahushua și de faptul că El păstreză Legea Sa divină și veșnică, și în același timp sfântă, dreaptă și bună.
În YAH, nu există Est sau Vest,
Nici Nord sau Sud,
Ci o mare frățietate în iubire,
pretutindeni pe întinderea întregului
pământ.
În El, vor găsi părtășie desăvârșită,
inimile sincere de pretutindeni;
Slujirea Sa este funia de aur
Ce laolaltă ține, oamenirea.
Oameni ai credinței, veniți să ne dăm mâna,
de orice rasă ați fi!
Căci cine slujește pe Tatăl Meu, fiind
copilul Său,
este rudă cu mine .
În Yah,
Estul și Vestul se unesc,
În El, Nordul și Sudul se adună;
Toată suflarea creștină
E una în El, pe-ntreg rotocolul pământului.
„Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric,
ci să împlinesc.”
(Matei 5:17, VDC)
„Ferice de
cei ce îşi spală hainele, ca să aibă drept la pomul vieţii
și să intre pe porţi în cetate [Noul
Ierusalim].”
(Apocalipsa 22:14, VDC)