Print

Sărbătorile lui Yahuwah: Păstrate de Apostoli

Se crede și se împărtăşeşte ideea conform căreia sărbătorile anuale enumerate în Scriptură au fost date numai evreilor sau au fost într-un fel  "răstignite pe cruce."

Roman nails, crown of thorns, and Hebrew Scripture (Leviticus)

Argumentul că fiecare parte a legii divine a fost înlăturată la cruce a apărut în anii 1800, când cunoașterea Sabatului zilei a șaptea începea să fie restaurată. Odată cu răspândirea adevărului că Yahuwah trebuia să fie adorat în a şaptea zi a săptămânii şi nu în prima, pastorii au predicat pentru prima dată doctrina conform căreia legea divină a fost "îndepărtată" la cruce.

Înainte de acel moment, nimeni nu a îndrăznit să predice un astfel de mesaj contradictoriu. Legea divină nu poate fi "înlăturată" sau schimbată, pentru că este desăvârşită. Tocmai pentru că legea divină nu poate fi schimbată sau modificată, Yahuwah L-a dat pe Fiul Său să moară pentru păcătoși, întrucât: "Conform legii. . . fără vărsare de sânge nu este iertare [a păcatelor]." (Evrei 09:22,)

Aceeași erezie a fost preluată şi pentru legea  statutelor. Satana a înșelat cea mai mare parte a creștinătății să creadă nu doar că Sabatul a fost "răstignit pe cruce" , dar şi că zilele anuale de închinare, numite sărbători, ar fi fost înlăturate.

O astfel de credință se bazează pe o neînțelegere a legii divine. Yahushua, ca Mântuitor al nostru, a ținut legea divină în mod perfect. Ca urmași ai Săi, suntem îndemnați să urmăm  exemplul Său. Apostolul Pavel a păstrat sărbătorile și a învăţat neamurile să facă acest lucru în acelaşi fel, aşa cum se poate vedea prin referirile sale la păstrarea sărbătorilor din Fapte 18:21 și 20: 6.

"Hristos a suferit pentru noi, lăsându-ne un exemplu, ca să călcăm pe urmele Lui." (1 Petru 2:21, NKJV)

Sute de ani după moartea și învierea lui Yahushua, apostolii și primii creștini, au păstrat cu toţii sărbătorile lui Yahuwah.

Mulți presupun că a durat ceva timp până ce apostolii să pună deoparte ceea ce creștinii de astăzi consideră "tradiție evreiască inutilă." Cu toate acestea, această ipoteză este falsă. Apostolii și primii creștini nu sacrificau în continuare animale, pentru că Yahushua, Mielul lui Yah care ia păcatele lumii, fusese deja sacrificat o dată pentru toate păcatele lumii.

Deoarece apostolii și primii creștini au înțeles că legea divină trebuie să fie păstrată pentru totdeauna  ei au observat sărbătorile fără jertfa de sânge:

"Tu ești aproape, O [Yahuwah]; și toate poruncile Tale sunt adevăr. Referitor la  învățăturile Tale, am cunoscut din vechime că le-ai întemeiat pentru totdeauna. Cuvântul Tău este adevărat de la început: și fiecare dintre hotărârile Tale drepte, sunt vecinice ". (Psalmul 119: 151-152, 160)

Potrivit cu ceea ce scria Venerabilul Beda la începutul  secolului al 8-lea, Ioan ucenicul iubit a observat "ziua a paisprezecea a lunii întâi" sau Paștele și i-a învăţat pe primii credincioși creștini să facă același lucru.

Aceste sărbători au fost păstrate de toţi credincioșii, până când, sub influenţa Bisericii Romei, păgânismul a intervenit şi a început să corupă credința curată. Sub masca  "convertirii păgânilor," Victor, Episcopul Romei, a făcut compromis cu păgânismul, adoptând Sărbătorile  păgâne, cum ar fi Crăciunul şi Paştele păgân aşezându-le în locul Sărbătorilor lui Yahuwah.

Polycrat, un martir creștin timpuriu, a fost învăţat de  Policarp, unul din ucenicii lui Ioan, să ţină sărbătorile. Când Victor a încercat să pună în aplicare respectarea Paștelui păgân (Sărbătoarea Astarteei), Polycrates i-a scris o scrisoare în care i-a enumert pe părinții creștini importanți care au ţinut Paștele evreiesc, nu Paștele păgân:

Prin urmare, păstrăm ziua fără abatere, nici adăugând nici înlăturând ceva,pentru că în Asia [Mică] marii oameni ai luminii au adormit, și se vor ridica în ziua venirii Domnului, când va veni cu slavă din ceruri și îi va învia pe toţi cei sfinţi. Astfel a fost [apostolul] Phillip. . . , de asemenea Ioan, care stătea pe piept Domnului. . . . Și, de asemenea Policarp din Smirna, episcop și martir, și Thraseas, de asemenea episcop și martir, la Eumenaea. . . . [la fel,] Sagaris,. . . .Papirius,. . . .şi Melito. . . . toţi aceştia au ţinut  Paștel celei de a paisprezecea zi, conform Evangheliei, fără abatere, ci în urma conformării regulilor credinței. (Polycrates, Scrisoare către Victor, episcop al Romei, citat în Istoria Bisericească a lui Eusebius)

Adoptarea sărbătorilor păgâne a fost un fapt deplâns de Tertulian, care, în jurul anului 230 d. Hr, se plângea că sărbătorile biblice au fost lăsate la o parte în favoarea celor păgâne:

"Prin noi care suntem străini de Sabatele, lunile noi și sărbătorile o dată plăcute lui Dumnezeu, Saturnalia, sărbătoarea lui  Ianuarie, Brumalia, și Matronalia, sunt acum mai evidenţiate; cadouri sunt oferite încoace și încolo, cadourile de noul an sunt oferite cu zarvă, sporturi și banchete sunt celebrate cu vacarm; O, cât de mult mai credincioşi sunt păgânii în religia lor, având o deosebită grijă de a nu adopta nici o solemnitate de la creștinii. "(Tertulian, De Idolatria, c. 14, Vol. I, p. 682.)

Lupta dintre Biserica Romei și cei care au refuzat să accepte păgânismul, alegând  în schimb să se închine în timpul sărbătorilor lui Yahuwah, a crescut în intensitate. Eusebiu, un istoric roman şi episcop în biserica din Cezareea, a descris conflictul:

"La acea vreme nu a apărut nicio controversă, deoarece toate episcopiile din Asia au considerat ca fiind corect, ca în conformitatea cu tradiția veche, să păstreze sărbătoarea Paștelui Mântuitorului  în a patrusprezecea zi a lunii, în care evreilor le fusese poruncit să jertfească mielul (Eusebiu, Istoria Bisericii, Cap. XXIII.). "

Creștinii apostolici, cum ar fi Policarp și Polycrat care au fost învățați direct de către apostoli, au păstrat încă sărbătorile, refuzând să accepte festivitățile păgâne contrafăcute.

Marele subiect de dispută dintre bisericile din Asia Mică și restul creștinătății a fost dacă comuniunea pascală ar trebui să fie sărbătorită în a paisprezecea zi a lunii Nisan [pe calendarul biblic], sau în duminica festivalului învierii, fără a ține seama de  calculele evreieşti [păsrtarea timpului]. Creștinii din Asia Mică, apeland la exemplul apostolilor, Ioan și Phillip, și pentru a conforma practica bisericii, a sărbătorit întotdeauna Paștele creștin în a paisprezecea zi a lunii Nisan, indiferent de ziua din săptămână [săptămâna calendarului păgân Julian] în care ar putea pica aceasta. . . . Biserica Romană, pe de altă parte, urmată de restul creștinătății,a sărbătorit moartea lui Hristos întotdeauna vineri, și învierea lui în duminica următoare primei luni pline de după echinocțiul de primăvară. (Christian Classics Ethereal Library, nota de subsol # 1687 la Eusebiu, Istoria Bisericii, Cap. XXIII.)

Aceasta a constituit, în realitate, o luptă între zilele de închinare și între calendarele utilizate pentru a calcula aceste zile de închinare. Satana, așa cum a fost prezis în Daniel, a încercat să schimbe vremile și legea.

"Această controversă a durat aproape două secole, până când Constantin a intervenit înfavoarea episcopilor romani scoţând în afara legii celălalt grup." (R. L. Odom, Sunday in Roman Paganism, p. 188.)

Pentru mai mult de o mie de ani, biserica Scoției s-a închinat încă în Sabatul zilei a șaptea și a respectat Paștele după vechiul calendar Biblic.

Sub influența unei regine romano-catolice, Scoția a pus deoparte în cele din urmă credința curată pe care ea a păstrat-o încă din timpurile apostolice, dar mai târziu, a fost una dintre primele ţări care au îmbrățișat revenire la adevăr în timpul reformei protestante.

Păzirea  zilelor de închinare contrafăcute îl dezonorează pe Creator. Agățându-ne de sărbătorile păgâne și refuzând să ţinem sărbătorile lui Yahuwah, încalcăm legea divină.

Yahuwah a dat legea Sa pentru binele poporului Său. Toți cei care astăzi distrug legea Sa, sunt pur și simplu pe urmele vechiului  Israel, deoarece repetă aceeaşi apostazie.

"Şi le-am dat statutele Mele și le-am arătat judecăţile Mele, pe care dacă un om  le împlineşte, va trăi în ele. Mai mult, le-am dat de asemenea sabatele Mele, să fie un semn între Mine şi ei, ca să ştie că Eu sunt [Yahuwah]  care îi sfințește.

"Cu toate acestea, casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea. . . ei nu au urmat statutele Mele; au lepădat judecăţile Mele, pe care dacă un om le împlineşte va trăi prin ele; și au pângărit foarte mult Sabatele Mele.

"Ci am spus copiilor lor în pustie. . ., "Nu umblaţi în statutele părinților voștri, nici nu ţineţi judecățile lor, nici nu vă pângăriţi cu idolii lor. Eu sunt

[Yahuwah Elohimul vostru]: urmați statutele Mele, păziți judecăţile  Mele, și împliniți-le; Sfințiți Sabatele Mele,iar ele vor fi un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt [Yahuwah Elohimull vostru "(Ezechiel 20: 11-13, 18-20, NKJV).

Semnul dintre Yahuwah și poporul Său nu este doar Sabatul zilei a șaptea. Păstrarea tuturor sărbătorilor care ce constitue  o parte a legii statutelor sunt incluse în  acest semn. Aceste sărbători sunt enumerate în Leviticul 23 și prima sărbătoarea din listă este Sabatul zilei a șaptea.

Semnul dintre Yahuwah și copiii Săi este închinarea adusă Creatorului în timpul tuturor adunărilor Sale cele sfinte.

În aceste ultime zile, Yahuwah face apel la toți să se întoarcă la adevărata închinare, în toate zilele Sale declarate sfinte: Sabatele săptămânale, lunile noi și sărbătorile anuale. Cei care se întorc  la Yahuwah şi păstrează Legea Lui, le este dată o frumoasă făgăduinţă - promisiunea unei inimi noi.

"De aceea vă voi da o inimă nouă şi un duh nou voi pune în voi; şi voi lua inima de piatră din carnea voastră şi vă voi da o inimă de carne.Şi pune Duhul Meu în voi care vă va face să umblaţi în statutele Mele şi să păziţi judecăţile Mele, şi să le împliniţi." (Ezechiel 36:26, 27)

Promisiunile sunt pentru toți cei care păzesc poruncile, judecăţile și statutele lui  Yahuwah. Pentru cei care "umblă în judecăţile Mele, și respectă şi împlinesc statutele Mele " (Ezechiel 37:24)

Yahuwah a promis: "Voi face un legământ de pace cu ei; acesta va fi un legământ veșnic: și îi voi aşeza, îi voi înmulți, și voi pune locașul Meu cel sfînt în mijlocul lor pentru totdeauna. Locuința Mea va fi cu ei: da, Eu voi fi Elohimul lor, și ei vor fi poporul Meu "(Ezechiel 37:26, 27).

În acest timp în care adevărul va fi restaurat, Yahuwah îşi îndeamnă poporul: "Aduceți-vă aminte de legea lui Moise, robul Meu, pe care am poruncit-o  în Horeb pentru tot Israelul, împreună cu statute și judecăți." (Maleahi 4: 4)

Staţi deoparte de toate zilele de închinare  contrafăcute și de sărbătorile păgâne. Cinstiţi-L pe Creatorul dumneavoastră închinându-vă Lui în toate zilele Sale sfinte, calculate prin sistemul Său stabilit de păstrare a timpului, calendarul luni-solar de la creațiune.

Ferice de cei fără prihană în calea lor, care umblă în legea lui Yahuwah. Tu ne-ai poruncit să păzim poruncile Tale cu sârguință. Voi păstra statutele Tale. Învață-mă, O Yahuwah, calea statutelor Tale; și o voi ține până la sfârșit. Deci, voi păstra legea Ta continuu în vecii vecilor. (A se vedea Psalmul 119.)