Cenușa lui Servetus Strigă Împotriva lui Jan Calvin

Acest articol abordează un subiect puțin cunoscut dar foarte important din istoria bisericii din perioada reformațiunii. Această informație a fost atât de mult ascunsă publicului în zilele noastre încât foarte puțini știu despre aceste fapte îngrozitoare. Adevărul trebuie spus, țineți-vă bine.

Pe 27 Octombrie, 1553 Jan Calvin, fondatorul Calvinismului, l-a condamnat pe medicul spaniol Michael Servetus să fie ars pe rug în apropiere de Geneva, pentru ereziile sale doctrinare.¹ Jan Calvin, creatorul original al cunoscutei doctrine ”o dată salvat, pentru totdeauna salvat” ( cunoscută în unele cercuri ca și ”perseverența sfinților”) care a încălcat chemarea reformațiunii— “Sola Scriptura” — prin omorârea “ereticilor” doctrinali fără o justificare biblică. Executarea lui Servetus era ceva premeditat de Calvin cu mult timp înainte ca acesta să fie capturat. În 13 Februarie, 1546 Calvin i-a scris prietenului său Farel (cu șapte ani înainte ca Servetus să fie arestat), următoarele: “ Dacă el [Servetus] vine în Geneva și dacă autoritatea mea încă va avea greutate, nu-l voi lăsa să plece viu.”² În mod evident, în zilele acelea autoritatea lui Calvin în Geneva Elveția, avea “greutatea” supremă. Tocmai de asta mulți se refereau la Geneva ca la“Roma Protestantismului”³ iar lui Calvin ca “Papă protestant al Genevei.”⁴

În timpul procesului lui Servetus, Calvin scria: “Sper ca verdictul ce urmează, să fie pedeapsa cu moartea.” Toate astea ne dezvăluie o latură a lui Jan Calvin puțin cunoscută și dezgustătoare cel puțin! În mod evident, de mult timp inima sa era plină de o ură criminală, gata să încalce orice scriptură pentru a omorî cu cruzime. Deși Calvin acceptase cererea lui Servetus de a fi decapitat [mai bine decât să fie ars de viu pe rug], si-a dat consimțământul pentru modul de executare. Dar de ce Calvin îi dorea moartea lui Servetus? “Pentru al salva pe Servetus din ereziile sale, Calvin a răspuns cu ultima ediție a lucrării sale Instituții ale religiei creștine, la care Servetus imediat a răspuns prin comentarii insultătoare. În ciuda rugăminților făcute de Servetus, Calvin, care dezvoltase o adâncă neplăcere față de el în timpul colaborărilor sale, a refuzat să renunțe la orice probe incriminatorii.

“Condamnat pentru erezie de către autoritățile bisericii Romano-Catolice, Servetus a scăpat de pedeapsa cu moartea printr-o evadare din pușcărie. Îndreptat spre Italia, Servetus s-a oprit fără motiv la Geneva, acolo unde fusese denunțat de către Calvin și reformatori. A fost reținut a doua zi după ce a ajuns, și condamndat ca eretic atunci când a refuzat să se dezică, iar în 1553 ars pe rug cu aprobarea tacită a lui Calvin.”⁷

“În timpul fugii sale din Viena, Servetus s-a oprit în Geneva și a făcut greșeala de a merge la una dintre predicile lui Calvin. A fost recunoscut și arestat după terminarea predicii.” “Calvin l-a arestat [pe Servetus] ca eretic, condamnat și ars până la moarte.”⁹

De când Calvin l-a arestat, pe 14 August până la condamnarea sa, Servetus si-a petrecut ultimele zile într-o “ într-o celulă cumplită fără lumină sau căldură, puțină mâncare și fără facilități sanitare.”¹⁰

Să se noteze și faptul că cei care l-au ars pe rug in Geneva, i-au pus lemne pe jumatate verzi sub picioare, iar pe cap o coroană de flori presărată cu sulfur. A fost nevoie de peste jumătate de oră ca un astfel de foc să îi ia viața, timp în care oamenii din Geneva s-au uitat la el! Însă cu puțin înainte ca acestea să se întâmple istoria ne spune că:

“Spre locul execuției Farel a mers lângă condamnat și a continuat să îi vorbească cu o nesimțire totală la ceea ce ar putea simți Servetus. Tot ce își dorea era să scoată din gura lui o recunoaștere a ereziei sale. După ceva minute Servetus a încetat să mai răspundă și a continuat să se roage în tăcere. Odată ajunși la locul execuției, Farel a anunțat mulțimii: ‘ Aici puteți vedea ce putere are Satan atunci când are un om sub influența sa. Acest om este un savant de excepție și probabil crede că a procedat drept. Dar acum este posedat de Satan în totalitate la fel cum puteți fi și voi dacă cădeți în capcanele sale.’ [Că bine spunea Yahushua, “Aceia care vă vor omorâ vor crede că îi fac lui Yahuwah un serviciu”!]

“Când călăul și-a început treaba, Servetus a șoptit cu o voce tremurândă: ‘O Yahuwah, O Yahuwah!’ Atunci Farel indignat fiind se răsti la el: ‘Altceva de spus nu ai?’ De data asta Servetus îi răspunde: ‘Ce altceva as putea să fac decat să vorbesc despre Yahuwah!’ După aceea, a fost ridicat și înlănțuit de rug iar pe cap I s-a pus o coroană de flori presărată cu sulfur. Iar când fagoturile s-au aprins, un strigăt îngroazitor i-a izbucnit spunând. ‘ Milă, milă!’. Iar agonia cumplită a durat mai mult de o jumatate de oră, căci rugul era făcut din lemne pe jumătate verzi iar acestea ardeau greu. ‘Yahushua, Fiu al eternului Tată Yahuwah, ai milă de mine,’ se auzi strigătul său dureros din mijlocul flăcărilor.”¹¹

Deși în esență avem același strigăt ca al tâlharului pocăit de pe cruce (Luca. 23: 42-43, Luca. 18:13) Scriptura spune: „Toți cei care cheamă numele Domnului vor fi mântuiți ”(Faptele Apostolilor 2:21; Rom. 10:13), Farel însă, l-a considerat în continuare pe Servetus un om nemântuit la sfârșitul vieții sale:„ Farel a mai spus că Servetus ar fi putut fi salvat dacă își schimba convingerile și mărturisea pe însuși Hristos ca Fiul Etern, nu ca Fiul Eternului Yahuwah. ”¹²

“Astfel Calvin și-a omorât dușmanul și nu există dovezi că ar fi regretat sau că s-ar fi pocăit de această crimă. Anul următor a publicat un articol în apărarea sa în care a continuat să folosească cuvinte jignitoare și injurioase la adresa fostului său rival…”¹³

Cum a fost Jan Hus ars pe rug de către Romano-Catolici în 1415 pe motive doctrinare, acelasi lucru l-a făcut și Jan Calvin cu Michael Servetus. Însă, era doctrina singurul motiv? Este posibil să fi existat și alt motiv, unul politic?

“În calitate de„ eretic îndârjit ”, i s-au confiscat toate bunurile fără doar și poate. În închisoare a fost tratat foarte rău. Prin urmare, este de înțeles motivul pentru care Servetus a fost grosolan și jignitor în confruntarea sa cu Calvin. Din păcate pentru el, era o perioadă în care Calvin se lupta foarte aprig să-și păstreze puterea și influența sa scăzândă în Geneva. De multe ori rivalii lui Calvin îl foloseau pe Servetus ca pretext pentru atacurile adresate guvernului reformator al lui Genevei. Devenise o problemă de prestigiu — la fel cum se întâmplă mereu în regimuri dictatoriale — Calvin, ca să-și afirme puterea în acest sens. A fost forțat să-și asume complet executarea lui Servetus.”¹⁵

“În mod ironic, execuția lui Servetus nu a prea întărit puterea reformatoare din Geneva. Ba din contră, după cum ne spune Fritz Barth, „a compromis grav calvinismul și l-a pus în mâinile catolicilor, cărora Calvin dorea să le demonstreze ortodoxia creștină, cea mai bună armă pentru persecuția huguenoților, care în ochii lor nu erau altceva decât eretici. „Acțiunile împotriva lui Servetus au servit drept model de urmat despre cum trebuie tratat un eretic de către protestanți... Nu s-a deosebit în niciun caz de metodele Inchiziției medievale ... deasemenea, Reformațiunea, victorioasă fiind, nu a putut rezista tentațiilor puterii.” ¹⁶

Este posibil pentru un om ca Jan Calvin să fi fost un “mare teolog” și în același timp să se comporte intr-un mod atât de condamnabil și să nu arate niciun pic de regret după? Dragă cititorule, ai o inimă care ar putea precum Jan Calvin, să ardă pe cineva la rug? Aprobi această crimă brutală?

Hai să ilustrăm asta intr-un alt mod. Să presupunem că cineva din biserica ta cu o reputație de lider spiritual, ar lua câinele vecinului tău, l-ar lega de rug, și ar folosi putine lemne crude pentru al arde intr-un mod lent pană l-ar omorî. Ce părere ai avea despre o astfel de persoană, mai ales dacă nu ar arăta nici o remuscare după? Ai vrea ca un astfel de om să interpreteze Biblia pentru tine? Pentru a agrava și mai tare cazul lui Jan Calvin, o persoană, spre deosebire de un câine, este creată după imaginea lui Yahuwah! Ne place sau nu, putem concluziona doar din aceste dovezi că inima lui Ioan Calvin a fost întunecată și nu luminată, ca urmare a urii sale ucigașe pentru Servetus. În cel mai bun caz, Calvin a fost orbit spiritual de această ură și, prin urmare, a fost împiedicat în mod spiritual să expună pe bună dreptate cuvântul adevărului. ¹⁷Iar în cel mai rău caz, despre care se pare că este și vorba aici, conform Scripturii însuși Ian Calvin nu va fi mântuit:

“Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.” (Apoc. 21:8).

“Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui. ⁴ Cine zice: „Îl cunosc” şi nu păzeşte poruncile Lui este un mincinos şi adevărul nu este în el.” (1 Ioan. 2:3-4).

“Oricine îşi urăşte fratele este un ucigaş; şi ştiţi că nici un ucigaş nu are viaţa veşnică rămânând în el.” (1 Ioan. 3:15,).

Grecii adaugă un cuvânt foarte important în 1 Ioan 3:15 de multe ori omis în traducerile englezești. Acel cuvânt este “continuu” sau “statornic” și ne spune că cei criminali nu au mântuire și viață veșnică.

Dragă cititor, din moment ce criminalii sunt privați de mântuire iar Jan Calvin era unul, rezultă că el nu va fi mântuit! Ba mai mult, din moment ce nemântuiților li se încețoșează discernământul (Efeseni 4:18) iar potrivit scripturii Calvin era nemântuit, atunci, nu era oare discernământul său încețoșat? Yahushua spunea, putem ”cunoaște” oamenii după fructul lor. (Matei 12:33) — fie Jan Calvin sau oricine altcineva! Într-un mod similar, Apostolul Ioan scria:

“Prin aceasta sunt scoşi la iveală copiii lui Dumnezeu şi copiii diavolului: oricine nu înfăptuieşte dreptatea nu este de la Dumnezeu, şi nici cel ce nu-l iubeşte pe fratele său.” (1 Ioan. 3:10).

Poți să spui despre Calvin că a procedat corect în ceea ce-l privește pe Servetus? Dacă nu, potrivit acestui verset și multor altora nu-l face asta cumva ”copil al diavolului? Deși mulți vor fi revoltați de această concluzie, poate oare Scriptura să ne spună altceva?

Ca să-i înțelegem starea spirituală lui Calvin nu este nevoie de alte dovezi. Însă, alți doi oameni trebuiesc neapărat menționați:

“ Este vorba despre Jacques Gruet și Jerome Bolsec. Gruet, pe care Calvin îl considera un libertin, scrisese scrisori critice consiliului cardinalilor și mai grav, îi ceruse regelui catolic al Franței să intervină în treburile politice și religioase din Geneva. Iar mai târziu în urma acțiunilor lui Calvin a fost decapitat pentru trădare. Bolsec în mod public a pus sub semnul întrebării învățăturile lui Calvin despre predestinare, un subiect pe care Bolsec și mulți alții îl găseau imoral. Alungați din oraș în 1551, ulterior în 1577 a reușit să se răzbune după ce a publicat o biografie a lui Calvin care îl acuza de lăcomie, scandaluri financiare și aberații sexuale.”¹⁸

Cum ar trebui orice învățător fals sau eretic să fie tratat în concordanță cu ce spune Biblia? Pavel i-a scris lui Titus și a abordat exact acest subiect care la început pare o cerere de calificare printre bătrânii bisericii: “ci el (bătrânul) trebuie să se ţină de Cuvântul vrednic de încredere, care este potrivit cu învăţătura primită, pentru a-i putea încuraja şi pe alţii prin învăţătura sănătoasă şi pentru a-i mustra pe cei ce vorbesc împotrivă. Sunt mulţi răzvrătiţi, palavragii şi înşelători, îndeosebi printre cei circumcişi, care trebuie făcuţi să tacă, pentru că buimăcesc case întregi, învăţându-i pe oameni ceea ce n-ar trebui, de dragul unui câştig ruşinos.” (Titus 1:9-11).

Astfel, în mod clar, un învățător fals ar trebui adus la tăcere nu omorându-l cum a făcut Calvin, ci prin Scriptură. Aceasta este adevărata metodă creștină. [Cititorii ar trebui să țină în minte faptul ca de fapt Calvin era ereticul și cel care l-a ars pe trimisul lui Yahuwah!]

Dacă principiile lui Calvin sunt cele corecte, atunci când Martorii lui Yehova sau misionarii mormoni vin la ușile noastre, ar trebui să-I respingem într-un mod fizic, să-i legăm de un rug și să facem lumânări umane din ei. Ți-ai putea imagina un creștin practicant făcând asta? Cu atât mai mult un teolog renumit? Dacă da, te-ai putea convinge că asa ceva este corect, să aderi la doctrinele lor și să crezi că o astfel de persoană poate fi mântuită ?

De asemenea, profesorii falși ar trebui să fie numiți în mod deschis, așa cum Pavel i-a numit în mod deschis pe Imeneu și Filet, care distrugeau credința unora dintre creștinii pe care Pavel îi cunoștea: ”iar cuvântul lor se va împrăştia precum cangrena. Dintre aceştia sunt şi Imeneu, şi Filet, 18 care s-au rătăcit în ce priveşte adevărul, spunând că învierea a avut deja loc şi răsturnând astfel credinţa multora.(2 Tim. 2: 17-18).”

De ce a încălcat Calvin indicațiile Scripturii într-un asemenea mod? Din moment ce indicațiile venite de la duhul sfânt prin Pavel în legătură cu felul în care ar trebui să fie tratat un eretic erau diametral opuse cu cele ale lui Calvin, nu este pe bună dreptate să credem că acesta era sub influența unui alt spirit față de Pavel? Ba mai mult, de ce au fost aceste detalii despre viața lui Calvin atât de puțin menționate în zilele noastre? Răspunsul la această ultimă întrebare este evident. Amândouă sunt o jenă și o respingere a calviniștilor care se referă cu mândrie la ei înșiși prin numele său! Întrucât ei sunt majoritatea evanghelică și puterea și influența lor este cea care are cea mai mare influență asupra a ceea ce este răspândit în toată țara noastră și chiar în lume, aceste informații despre fondatorul lor sunt rareori spre niciodată auzite. Mulți oameni învață abia acum faptele șocante despre fondatorul calvinismului în timp ce le citesc pentru prima dată!

“Nici un alt eveniment nu a influențat mai mult judecata și deciziile lui Calvin ca rolul purtat în capturarea și execuția fizicianului spaniol totodată teolog amator Michael Servetus din 1553. Acest eveniment umbrește orice alt lucru făcut de Calvin și continuă să-I rușineze pe admiratorii săi din lumea modernă.”¹⁹

Rămân trei întrebări: (1) Este posibil ca uciderea lui Michael Servetus de către Jan Calvin să fie justificată de Scriptură? (2) Potrivit Scripturii poate o ură criminală să incețoșeze judecata unuia și abilitatea sa de a interpreta Scriptura? (3) Poate un criminal să fie mântuit conform Apocalipsei 21:8?

Toate aceste răspunsuri printre multe altele s-au bazat pe credibilitatea doctrinei calviniste “perseverența sfinților”. Cu regret, versiunea lui Calvin a creștinismului este cea dominantă în timpurile noastre, dar aceasta una în concordanță cu Scriptura? Un răspuns afirmativ ar însemna să spui ca amândouă prezicirile lui Calvin sunt adevărate și acestea fiind că unii sunt predestinați pentru Cer [Cerul în Biblie nu este nicidecum destinația creștinilor] iar că alții sunt predestinați pentru iad, fără ca ei să trebuiască să aleagă!²⁰ Asta s-ar contrazice cu multe versete din Scriptură, mai ales cu 2 Petru 3:9: “Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii, ci are o îndelungă răbdare pentru voi şi doreşte ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.”

Ba mai mult, lucrările lui Calvin spun că ce a făcut Yahushua pe cruce nu este infinit, deoarece, potrivit unei dintre lucrări, el nu și-a vărsat sângele pentru orice om, ci doar pentru aceia aleși, — aceia predestinați pentru mântuire. Acest lucru este clar respins în 1 Ioan 2:2: “El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi.”

De asemenea, doctrina sa “perseverența sfinților” spune că Puterea lui Yahuwah v-a ține în siguranță o persoană salvată indiferent de ce păcate grave face după pocâință, sau orice erezii această persoană ar crede sau ar face, astfel, încalcă multe exemple și avertizări din scriptură care dovedesc contrariul!

Ar trebui să fie evident faptul că din timpurile fondatorului ei și până în zilele noastre, doctrina “perseverența sfinților” (cel mai bine stiută sub fraza “ o dată salvat pentru totdeauna salvat”) a fost de multe ori “un pretext pentru imoralitate” predicat sub însemnul harului. (vezi Iuda 3, 4). Așa cum propria doctrină a lui Calvin i-a permis acțiunile sale împotriva lui Servetus, și mulți din zilele noastre sunt imorali sexual, mincinoși, bețivi, plini de lăcomie etc., în timp ce ei mărturisesc mântuirea. Aceasta este o ramificație a mesajului pervertit și răstălmăcit al lui Calvin - o învățătură care s-a „răspândit ca gangrena” de la un om care ar putea arde în mod deschis pe altul până la moarte și în tot restul de 10 ani și șapte luni din viața lui, niciodată să nu se căiască public de crima sa.

“Cenușa lui Servetus v-a striga împotriva lui [Calvin] atâta timp cât numele acestor doi bărbați este cunoscut în lume ”.²¹

¹ “Două acuzații, semnificative, au dus l-a condamnarea lui Servetus— anume, anti-Trinitarianism și anti- botezului copilului” (Roland H. Bainton, Hunted Heretic, The Beacon Press, 1953, p. 207). Comentariu: Cu privire la botezului copilului, Servetus spunea, “Este o invenție a Diavolului, o falsitate infernală pentru a distruge întreaga creștinătate” (Ibid., p. 186.) Mulți creștini din zilele noastre pot doar să spună “Amin” din inimă pentru această afirmație cu privire la botezul copilului. Totuși, pentru acest lucru a fost condamnat la moarte Servetus de către calvaniști!

² Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge, Baker Book House, 1950, p. 371.

³ The Wycliffe Biographical Dictionary of the Church, Moody Press, 1982, p. 73.

⁴ Stephen Hole Fritchman, Men of Liberty, reissued Kennikat Press, Inc., 1968, p. 8.

⁵ Walter Nigg, The Heretics, Alfred A. Knopf, 1962, p. 328.

⁶ Who's Who In Church History, Fleming H. Revell Company, 1969, p. 252.

⁷ Steven Ozment, The Age Of Reformation 1250-1550, Yale University Press, 1980, p. 370.

⁸ The Heretics, p. 326.

⁹ The Wycliffe Biographical Dictionary of the Church, p. 366.

¹⁰ John F. Fulton, Michael Servetus Humanist and Martyr, Herbert Reichner, 1953, p. 35.

¹¹ The Heretics, p. 327.

¹² Hunted Heretic, p. 214. Comentariu: Nicăieri în Biblie nu găsim acest fel de a accentua pentru salvarea unuia. Hoțul muribund, temnicerul din Filipi și Corneliu au fost toți salvați prin cea mai credincioasă supunere față de Yahushua.

¹³ Michael Servetus Humanist and Martyr, p. 36.

¹⁴ Ian Hus a atacat diferite erezii ale bisericii catolice cum transubstantialitatea, supremația Papei, credinței în sfinți, eficiența absolvirei prin preoție, ascultarea necondiționată față de conducători pământești și simonia. Hus a făcut din Sfânta Scriptură singura regulă în materie de religie și credință. See The Wycliffe Biographical Dictionary of the Church, p. 201.

¹⁵ The Heretics, p. 326.


¹⁶ Ibid., pp. 328, 329.


¹⁷ De exemplu,în contrast evident cu înțelesul pe care Yahushua la oferit în parabola neghinei din câmp (Mt. 13:24-43)unde Domnul ne-a spus “câmpul este lumea” (v. 38), Jan Calvin învăța că “câmpul este biserica.” Vezi comentariul lui Calvin asupra evangheliei lui Matei.

¹⁸ The Age of Reformation 1250-1550, pp. 368,369. Bolsec's book in which he charges Calvin as he did is cited as Histoire de la vie, moeurs, actes, doctrine, constance et mort de Jean Calvin,. pub. a Lyon en 1577, ed. M. Louis-Francois Chastel (Lyon, 1875).

¹⁹ Ibid., p. 369.

²⁰ Augustin din Hippo, teolog catolic, a fost un susținător timpuriu al doctrinei predestinării de unde Jan Calvin a preluat ideile.

Acest articol non-WLC scris de Dan Corner.

Am scos din articolul original toate numele și titlurile păgâne ale Tatălui și Fiului și le-am înlocuit cu numele date originale. Mai mult, am redat în Scripturi citatele numele Tatălui și Fiului, așa cum au fost inițial scrise de autorii inspirați ai Bibliei-Echipa WLC